Organizația Meteorologică Mondială a avertizat la începutul summitului COP31 din Turcia că sistemele Pământului acumulează căldură într-un ritm accelerat. Anul 2026 este pe cale să devină unul dintre cei mai călduroși patru ani înregistrați vreodată la nivel global. Această evoluție este marcată de un dezechilibru extrem între energia solară primită și energia care părăsește planeta, atingând cel mai înalt nivel de la începutul monitorizării oficiale.
Datele raportate de agenția ONU indică faptul că temperatura medie la suprafață pentru perioada ianuarie - septembrie 2026 a fost cu aproximativ 1,47°C peste media preindustrială. Acest fenomen alimentează riscuri crescute de evenimente meteorologice extreme, precum valurile de căldură, seceta și cicloanele tropicale. În același timp, temperaturile de la suprafața mării au atins recorduri lunare, iar nivelul oceanelor a ajuns la cea mai înaltă valoare de la începutul măsurătorilor.
Oceanul joacă un rol critic în acest proces, absorbând 90% din căldura în exces captată de gazele cu efect de seră. Anul 2026 este pe cale să marcheze al zecelea an consecutiv cu un record de căldură oceanică, după ce temperaturile din primii 2.000 de metri ai oceanului au fost cele mai ridicate din istoria observațiilor. António Guterres, secretarul general al ONU, a declarat că am intrat într-o nouă eră a extremelor climatice, unde costurile umane cresc constant.
Concentrația de dioxid de carbon în atmosferă a cunoscut o creștere semnificativă de la semnarea convenției în 1992. În acel moment, nivelul era de 356,42 părți per milion (ppm), în timp ce în 2025 acesta a ajuns la 426,8 ppm. Din anul 1750, de la debutul Revoluției Industriale, concentrația acestui gaz principal cu efect de seră a crescut cu 53%. Această acumulare de gaze reține căldura și accelerează încălzirea globală într-un ritm de 0,4°C pe deceniu.
Efectele asupra criosferei sunt vizibile prin pierderile masive de masă ale ghețarilor, care au depășit 400 de gigatone. La poli, gheața marină din Antarctica a atins în 2026 al treilea cel mai scăzut maxim anual din istorie, în timp ce în Arctica valorile au fost cele mai mici sau la nivelul al doilea cel mai scăzut. Bill McGuire, profesor la University College London, a subliniat că dezechilibrul energetic este cel mai grav indicator al situației climatice actuale.
Evoluția acestor indicatori climatice reflectă o schimbare care este estimată ca fiind ireversibilă pe scări de timp de ordinul seculelor sau milenelor. Creșterea dezechilibrului energetic de la 0,13 W pe metru pătrat între 1960 și 2025 la 0,3 W pe metru pătrat în perioada 2001–2025 confirmă accelerarea procesului. Expertul Bill McGuire avertizează că pragul de 2°C ar putea fi depășit la sfârșitul anilor 2030.