Uniunea Europeană se pregătește pentru o schimbare majoră în reglementarea calității aerului, vizând reducerea limitelor legale pentru principalii poluanți la jumătate până la data de 1 ianuarie 2030. România are la dispoziție până pe 11 decembrie 2026 pentru a transpune Noua Directivă (UE) 2024/2881 în legislația națională. Această nouă reglementare europeană impune standarde mult mai riguroase pentru a combate poluarea atmosferică și a proteja sănătatea populației din toate statele membre.
Schimbările propuse vizează în special particulele fine, care pot pătrunde adânc în plămâni, scăzând limita anuală de la 25 la 10 micrograme pe metru cub. De asemenea, pragurile pentru dioxidul de azot și praful provenit din trafic vor fi înjumătățite, ceea ce înseamnă că aerul din orașele europene va trebui să fie de două ori mai curat decât este permis astăzi. Implementarea acestor norme nu va fi instantanee, dar va impune o transformare graduală a calității aerului exterior.
Situația actuală din România este îngrijorătoare, conform datelor furnizate de Agenția Europeană de Mediu și de Agenția Națională pentru Protecția Mediului. Țara înregistrează o rată estimată de 108,4 cazuri la 100.000 de locuitori afectate de expunerea pe termen lung la PM2.5, situându-se printre primele 10 țări europene cu cel mai mare impact al poluării asupra sănătății. Orașe precum București, Brașov și Cluj depășesc periodic limitele pentru PM2.5 și NO2, fără a respecta standardele OMS.
Deși atenția se concentrează pe trafic și industrie, expunerea reală la poluanți are loc în cea mai mare parte a timpului în interiorul locuințelor. Studiile indică faptul că aerul din spațiile închise poate avea concentrații de poluanți cu 2 până la 5 ori mai mari decât cel de afară. Sursele acestui fenomen includ mobilierul, procesele de gătit, umiditatea necontrolată sau infiltrațiile de poluare din trafic prin ferestrele deschise.
Pentru a reduce expunerea zilnică, există măsuri individuale precum monitorizarea calității aerului prin senzori, utilizarea purificatoarelor cu filtre HEPA și controlul umidității între 40 și 60%. Ventilația inteligentă, prin aerisire scurtă și intensă sau sisteme cu recuperare de căldură, poate ajuta la menținerea unui mediu sănătos. Aceste acțiuni permit controlul calității aerului în propriul spațiu în timp ce procesele de reducere a emisiilor la nivel național și european avansează lent.
Evoluția reglementărilor de mediu în Europa face parte dintr-un cadru legislativ mai amplu, menit să alinieze standardele de sănătate publică cu obiectivele de sustenabilitate. Statele membre sunt obligate să integreze aceste directive în propriile sisteme juridice pentru a asigura o monitorizare eficientă a poluanților. Această tranziție către un aer mai curat necesită atât politici publice stricte, cât și o schimbare a comportamentelor de consum și de gestionare a mediului domestic.