România ocupă prima poziție în regiune în ceea ce privește emisiile nete de gaze cu efect de seră pe locuitor, datorită rolului crucial jucat de păduri. Conform datelor actualizate la 1 noiembrie 2026, care provin de la Eurostat, Agenția Europeană de Mediu și Comisia Europeană, țara are un nivel de 3,4 tone CO2e per locuitor. Acest rezultat este considerabil mai bun decât media europeană, care se situează la 6,2 tone, și depășește performanțele unor țări precum Polonia, Ungaria, Bulgaria sau Cehia.
Impactul sectorului LULUCF, care include utilizarea terenurilor și silvicultura, este determinant pentru aceste cifre. Dacă acest sector ar fi exclus din calcul, emisiile României ar crește de la 3,4 la 5,0 tone pe locuitor. Diferența de 1,6 tone este atribuită în principal pădurilor, care contribuie la menținerea unui profil climatic favorabil. Asociația Forestierilor din România (ASFOR) subliniază că acest impact este rezultatul unei culturi silvice bazate pe amenajamente și regenerare continuă.
La nivelul întregii Uniuni Europene, pădurile din România realizează o absorbție anuală de 31 de milioane de tone de CO2. Această cantitate reprezintă aproximativ 13% din absorbția netă totală a UE, deși țara deține doar puțin peste 4% din populația blocului european. Din punct de vedere per capita, capacitatea de absorbție a pădurilor românești este de peste trei ori mai mare decât media europeană, oferind un suport major pentru obiectivele climatice continentale.
Regulamentul (UE) 2023/839 impune ca până în anul 2030 sectorul LULUCF să absoarbă 310 milioane de tone de CO2 pe an la nivelul Uniunii. În prezent, absorbția netă europeană este de aproximativ 231 de milioane de tone, ceea ce pune presiune pe necesitatea creșterii capacităților de stocare. Ciprian Dumitru Muscă, președintele ASFOR, menționează că lemnul recoltat continuă să stocheze carbonul în produse de lungă durată, precum materialele de construcție.
Pentru a îmbunătăți monitorizarea, firmele private au început să utilizeze tehnologii avansate precum scanarea LiDAR, inventarierea digitală și monitorizarea prin satelit. Aceste soluții permit trasabilitatea lemnului de la arbore până la primul procesator, fiind testate în prezent și în cadrul proiectului SINTETIC, împreună cu parteneri europeni. Ciprian Dumitru Muscă solicită ca rolul pădurii să fie recunoscut prin plăți pentru serviciile ecosistemice, inclusiv pentru proprietarii privați care dețin jumătate din pădurile țării.
În contextul reglementărilor de mediu, România gestionează în prezent 15 proceduri de infringement deschise de autoritățile europene. Acestea vizează domenii precum gestionarea deșeurilor, calitatea apelor uzate și monitorizarea calității aerului. Deși sectorul silvic contribuie pozitiv la bilanțul de carbon, alte ramuri ale managementului mediului în țară rămân sub observația instituțiilor europene pentru conformarea cu standardele de protecție a resurselor naturale.