Summitul climatic COP31 a început luni, 9 noiembrie, la Antalya, în Turcia, marcând a 31-a ediție a reuniunilor internaționale organizate de ONU. Discuțiile, care vor avea loc până pe 20 noiembrie, vizează stabilirea unor măsuri comune împotriva încălzirii globale. Principalele teme de pe agenda oficială sunt reducerea utilizării combustibililor fosili și asigurarea finanțării necesare pentru implementarea măsurilor de adaptare la schimbările climatice la nivel global.
Un punct central al negocierilor rămâne respectarea Acordului de la Paris din 2015, prin care statele s-au angajat să limiteze creșterea temperaturii globale la maximum 2 grade Celsius, cu eforturi pentru menținerea acesteia la 1,5 grade față de nivelurile preindustriale. Andre Correa do Lago, președintele conferinței COP30 din 2025, a subliniat necesitatea ca guvernele să treacă de la faza de negocieri la aplicarea concretă a măsurilor asumate. Acesta a declarat pentru Reuters că nu mai sunt necesare negocieri suplimentare, ci acțiune imediată.
Pentru a gestiona eficient politicile climatice, Andre Correa do Lago susține că este esențială implicarea miniștrilor de finanțe, de infrastructură și de transporturi, alături de autoritățile de mediu. El a evidențiat importanța investițiilor în infrastructură și a limitării defrișărilor pentru a controla încălzirea globală. În acest context, reducerea treptată a utilizării combustibililor fosili este considerată o măsură vitală. Un sondaj al Băncii Europene de Investiții, realizat pe un eșantion de 23.000 de persoane, arată că trei sferturi dintre cetățenii UE susțin reducerea rapidă a acestor combustibili.
Din perspectiva impactului asupra temperaturii, un raport al organizației Climate Analytics indică faptul că reducerea emisiilor de metan și a altor poluanți ar putea încetini încălzirea cu aproximativ 12% până în 2035. Dacă aceste măsuri sunt combinate cu o tranziție rapidă de la combustibilii fosili, ritmul încălzirii ar putea fi înjumătățit în anii 2030. Această strategie ar putea limita creșterea maximă a temperaturii la aproximativ 1,7 grade Celsius peste nivelurile preindustriale până la jumătatea acestui secol.
Finanțarea reprezintă o provocare majoră, deoarece țările în curs de dezvoltare au nevoie de 305 miliarde de dolari anual pentru adaptare. Conform Raportului ONU privind deficitul de finanțare pentru adaptarea la schimbările climatice din 2026, contribuțiile statelor dezvoltate au crescut cu doar un miliard de dolari în 2024, ajungând la 28,2 miliarde de dolari. Aceste fonduri sunt critice pentru protejarea populației și a infrastructurii din zonele vulnerabile împotriva fenomenelor extreme, precum secetele prelungite, temperaturile periculoase, incendiile sau inundațiile.
Summitul de la Antalya continuă până la finalul lunii noiembrie, încercând să găsească soluții pentru deficitul masiv de finanțare. Obiectivul final este asigurarea resurselor necesare pentru ca statele vulnerabile să poată gestiona pagubele provocate de schimbările climatice. Discuțiile vor analiza dacă guvernele pot prioritiza tranziția energetică și dacă pot mobiliza capitalul necesar pentru a respecta țintele stabilite prin tratatele internaționale de mediu.