Conferința ONU privind schimbările climatice, COP31, a început luni, 9 noiembrie, în Antalya, Turcia. Aproape 200 de state participă la acest summit cu scopul de a găsi soluții pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Negocierile au loc într-un context marcat de presiuni asupra resurselor energetice, cauzate de conflictele militare și de dezvoltarea accelerată a inteligenței artificiale, într-un moment în care riscurile climatice devin tot mai evidente.
Situația geopolitică actuală pune sub semnul întrebării eforturile de decarbonizare. Războiul dintre Statele Unite și Iran a afectat transporturile de petrol prin Strâmtoarea Ormuz, provocând creșteri ale prețurilor la combustibili la nivel global. În același timp, invazia Rusiei în Ucraina și sancțiunile impuse exporturilor energetice rusești au modificat fluxurile de aprovizionare internaționale. Din aceste motive, mai multe state au revenit la utilizarea combustibililor fosili pentru a asigura necesarul de energie.
Utilizarea cărbunelui a crescut în anumite regiase, precum Coreea de Sud, India și Thailanda, care au adoptat măsuri pentru extinderea producției de electricitate din această sursă. La nivelul Statelor Unite, administrația președintelui Donald Trump promovează creșterea producției de petrol, gaze naturale și cărbune. Pentru al doilea an consecutiv, Statele Unite evită cooperarea internațională în domeniul schimbărilor climatice, ceea ce complică procesul de negociere global la summitul din Turcia.
Tehnologia reprezintă un nou factor de presiune asupra mediului. Dezvoltarea rapidă a inteligenței artificiale necesită cantități uriașe de energie electrică pentru alimentarea centrelor de date. Turcia intenționează să propună guvernelor și companiilor semnarea unui angajament privind dezvoltarea și utilizarea sustenabilă a inteligenței artificiale. Această mișare vizează gestionarea impactului energetic al sistemelor AI, care contribuie la creșterea cererii mondiale de electricitate și, potențial, la creșterea emisiilor.
O propunere centrală a summitului vizează creșterea ponderii economiei mondiale electrificate de la aproximativ 20% în prezent la peste 33% până în 2035. Această măsură ar putea accelera înlocuirea vehiculelor și a centralelor termice cu alternative electrice. Totuși, organizațiile de mediu critică inițiativa deoarece nu impune ca energia suplimentară să provină din surse cu emisii reduse. Fără o sursă curată, electrificarea nu garantează reducerea poluării dacă producția se bazează pe cărbune sau gaze.
Acordul de la Paris rămâne cadrul de referință pentru limitarea încălzirii globale, stabilind pragul de 1,5 grade Celsius față de perioada preindustrială. Totuși, un raport ONU publicat în octombrie indică faptul că lumea se îndreaptă spre depășirea acestui prag. Anul 2026 ar putea deveni unul dintre cei mai călduroși patru ani înregistrați vreodată, ceea ce pune presiune pe liderii care participă la negocierile de la Antalya.