Țările membre ale Uniunii Europene au ajuns la un acord privind păstrarea unui număr mai mare de certificate de poluare excedentare în cadrul sistemului de comercializare a emisiilor (ETS). Decizia, comunicată de diplomați UE și menționată într-un document consultat de Reuters, vizează prevenirea creșterilor bruște ale prețurilor la carbon. Această mișare strategică este menită să limiteze impactul costurilor de mediu asupra prețurilor la energie, într-un context marcat de volatilitate.
Planul a fost inițiat de Comisia Europeană în aprilie ca răspuns la creșterea prețurilor la combustibili, fenomen declanșat de conflictul din Iran. Guvernele europene caută soluții pentru a menține sub control facturile la energie, iar modificările propuse vin ca răspuns la solicitările unor state precum Polonia și Italia. Aceste țări au cerut limitarea contribuției sistemului ETS la prețul final al energiei electrice, pentru a proteja consumatorii și industriile.
În cadrul unei reuniuni desfășurate cu ușile închise, ambasadorii statelor UE au convenit să oprească procedura actuală de eliminare de pe piață a certificatelor de CO2 excedentare. În loc de anularea lor, aceste certificate vor fi stocate într-o „rezervă de stabilitate a pieței” specială. Această rezervă va funcționa ca un tampon de aprovizionare, putând fi eliberată pe piața ETS pentru a contracara fluctuațiile și creșterile necontrolate ale prețului carbonului.
Conform regulilor actuale, dacă rezerva de stabilitate depășește pragul de 400 de milioane de certificate, surplusul este anulat. Totuși, sistemul este conceput să elibereze 75 de milioane de certificate suplimentare în cazul în care prețul carbonului în UE se dublează. Noua convenție prevede că niciun certificat excedentar nu va fi anulat până în anul 2030, însă, începând cu 2031, surplusul va fi anulat doar dacă rezerva depășește 800 de milioane de unități.
Sistemul ETS, lansat în anul 2005, obligă centralele electrice și industriile să cumpere certificate pentru a-și acoperi emisiile de CO2, contribuind la obiectivele de reducere a emisiilor pentru 2030. În medie, acest sistem contribuie cu 11% la facturile de electricitate ale companiilor industriale din UE. Această pondere este mult mai ridicată în țări care utilizează combustibili fosili, precum Polonia, și mai mică în state cu energie nucleară sau regenerabilă, precum Suedia.
Acordul convenit de ambasadori va trebui acum să treacă prin procesul de negociere cu Parlamentul European pentru stabilirea normelor finale. După ce acestea vor fi aprobate, noile reguli vor intra în vigoare, oferind un cadru de stabilitate pentru piața certificatelor de emisii. Această etapă de negociere este crucială pentru a asigura un echilibru între obiectivele climatice ale Uniunii Europene și necesitățile economice ale statelor membre.