Acțiunile companiei Nuclearelectrica au înregistrat o creștere de 4% în cadrul ședinței de miercuri, fiind cea mai performantă evoluție din structura indicelui BET. Anunțul a venit odată cu începerea manevrelor de pornire a Unității 1 din centrala nucleară de la Cernavodă, care a fost oprită din 28 iulie. Această decizie a fost luată din cauza nivelului scăzut al apei în Dunărea, care a afectat procesul de funcționare.
Conform unui raport publicat de compania la Bursa de Valori București, resincronizarea reactorului cu Sistemul Energetic Național este estimată pentru vineri, 6 noiembrie. Tranzacțiile cu titlurile SNN au ajuns la aproximativ 3 milioane de lei spre finalul ședinței bursiere de miercuri. Mihai Gioară, directorul general al SNN, a subliniat că reconectarea unității la SEN este un pas necesar pentru securitatea energetică și pentru stabilitatea întregului sistem.
Programul de reluare a producției, stabilit și de Transelectrica, prevede o fază inițială de funcționare de o oră la o putere de 40 MW imediat după sincronizare. Ulterior, puterea va crește treptat până când se va atinge un palier de 335 MW, care urmează să fie menținut timp de aproximativ 22 de ore. Funcționarea la capacitatea normală de 620 MW este estimată să aibă loc sâmbătă, 7 noiembrie, la ora 19:00.
În ceea ce privește Unității 2, aceasta a fost oprită din 13 august și nu poate fi repornită în acest moment. Nuclearelectrica a explicat în raportul său că funcționarea Unității 1 necesită utilizarea unor volume mari de apă pentru răcirea reactorului, ceea ce va duce la scăderea nivelului din bazinul de aspirație. Repornirea celui de-al doilea reactor depinde direct de o creștere susținută a nivelului de apă din Dunărea.
Societatea lucrează în prezent împreună cu autoritățile pentru a găsi soluții pentru situațiile în care seceta s-ar repeta în viitor. Această problemă de gestionare a resurselor de apă este critică pentru stabilitatea centralelor nucleare, deoarece procesul de răcire a reactoarelor este dependent de debitul constant al fluviului. Managementul strategic al acestor perioade de deficit hidrografic rămâne o prioritate pentru asigurarea continuității energetiche naționale.
Sectorul energetic românesc este monitorizat constant pentru capacitatea de a răspunde la fluctuațiile resurselor naturale și la cererea de energie. Deciziile privind funcționarea reactoarelor de la Cernavodă au un impact direct asupra stabilității sistemului energetic și asupra prețurilor la energie. Monitorizarea nivelului apelor și a infrastructurii de transport este esențială pentru prevenirea unor întreruperi majore în producția de electricitate din țară.