Banca Națională a României a emis o comunicare prin care își reafirmă poziția oficială cu privire la ancheta ROBOR. Instituția a luat această măsură după ce subiectul a fost reintrodus în dezbaterile televizate, menționând că informațiile furnizate anterior sunt încă relevante. Banca centrală a indicat faptul că explicațiile publicate la data de 11 iunie 2026 reprezintă singura versiune oficială a instituției pe această temă.
Decizia BNR vine ca o reacție la emisiunea „Sinteza zilei”, difuzată de Anten 3 pe 2 noiembrie, după ora 22:00. În cadrul acestui format media, au fost readuse în discuție fundamentele anchetei și declarația făcută de Mugur Isărescu în august 2022. Banca centrală a precizat că aceste clarificări pot fi utilizate de reprezentanții mass-media ori de câte ori subiectul este abordat în spațiul public sau în cadrul materialelor jurnalistice.
Instituția a revenit asupra sensului afirmației „băncile au sărit calul în privința ROBOR”, făcută de Mugur Isărescu la 9 august 2022. Conform documentelor BNR, această declarație a fost o intervenție verbală de politică monetară, utilizată pentru a corecta abateri temporare ale dobânzilor din piață. Banca a descris acest demers ca fiind un instrument legitim de reglaj, bazat pe practica numită „moral suasion”, prin care se încearcă influențarea conduitei participanților la piață.
În ceea ce privește evoluția indicatorului, BNR a susținut că majorarea ROBOR de la 1,25% la 8,1% într-un interval de doi ani trebuie explicată prin contextul inflației globale. Banca centrală a argumentat că această creștere nu poate fi imputată băncilor în ansamblul lor, separând acest fenomen de eventualele diferențe de fracțiuni de procent menționate de Consiliul Concurenței. Instituția a cerut detalii despre modul în care a fost evaluată diferența dintre ROBOR publicat și nivelul considerat corect.
Banca centrală a menționat că a sprijinit investigația prin furnizarea documentelor solicitate și prin explicarea atribuțiilor direcțiilor implicate în monitorizarea pieței. Această colaborare a vizat clarificarea regulilor pieței monetare și a comportamentelor care ar fi putut încălca legislația concurenței. BNR a insistat pe necesitatea de a înțelege raportul dintre eventualele abateri și regulile de funcționare ale pieței, menținând o poziție fermă față de interpretările externe.
Contextul economic în care au avut loc aceste ajustări de dobânzi este marcat de presiuni inflaționiste semnificative. În perioada respectivă, inflația din zona euro a ajuns la cele mai înalte niveluri din ultimii trei ani, ceea ce a pus o presiune constantă asupra Băncii Centrale Europene pentru a majoreze dobânzile, influențând direct dinamica piețelor de credit din regiune.