Moneda națională a înregistrat, în prima parte a zilei, o tendință de depreciere pe piața valutară interbancară. Cursul valutar leu/euro a urcat spre pragul de 5,28 lei/euro, depășind astfel cotația record înregistrată în luna mai, când nivelul a fost de aproape 5,27 lei/euro. Această evoluție reflectă o presiune crescută asupra valorii leului în tranzacțiile dintre instituțiile financiare.
La ora 11.30, cotația de pe piața interbancară a fost de 5,2781 lei/euro. Această valoare reprezintă o creștere de 0,26% față de nivelul de referință oficial anunțat ieri la prânz de BNR, care a fost de 5,2647 lei/euro. Această tendință de creștere a cursului a început să se observe și de marțea trecută, când moneda a revenit peste pragul de 5,26 lei/euro.
Analizând evoluția recentă, se observă că la finalul săptămânii trecute, BNR a afișat vineri, 18 septembrie, la ora 13.00, un curs oficial de 5,2644 lei/euro. Această cifră era deja peste nivelul de joi, care a fost de 5,2601 lei/euro. În contextul actual, România traversează o perioadă de tensiuni politice prelungite, în timp ce economia înregistrează o frânare și inflația a fost persistentă.
Pe plan politic, după consultări, președintele României Nicușor Dan l-a desemnat joi trecut pe Siegfried Mureșan, al treilea premier, pentru a forma un nou guvern. Acesta urmează să fie votat de parlamentari. În paralel, reprezentanții agenției de rating S&P se află în această săptămână la București pentru discuții cu oficialii Ministerului Finanțelor, conducerea BNR și alte instituții, înainte de publicarea unui nou raport pe 2 octombrie.
În prezent, agențiile de rating Fitch și S&P evaluează România la „BBB-”, cu perspectivă negativă, în timp ce Moody's acordă ratingul „Baa3”, tot cu perspectivă negativă. Fitch a menținut acest rating la finalul lunii iulie. Această situație de evaluare este importantă pentru stabilitatea financiară, având în vedere că S&P urmează să emită un nou raport oficial la începutul lunii octombrie.
Contextul economic general este marcat de incertitudini, în condițiile în care perspectivele economiei României pentru anul 2026 sunt descrise ca fiind rezervate sau chiar negative. Această evoluție ar putea indica o perioadă de stagflație, un fenomen caracterizat prin stagnarea economică combinată cu o inflație persistentă, ceea ce pune presiune suplimentară pe stabilitatea cursului valutar și pe puterea de cumpărare a populației.