Listarea unor pachete minoritare din companiile deținute de stat ar putea atrage investitori instituționali în acționariat și în consiliile de administrație, fără a compromite controlul statului asupra acestora. Dragoș Mesaroș, director de tranzacționare la Goldring, susține că autoritățile ar trebui să privească aceste operațiuni cu mai multă deschidere, în ciuda temerilor legate de vânzarea activelor strategice. Această abordare ar putea îmbunătăți guvernanța prin prezența unor membri ai fondurilor de pensii în structurile de conducere.
Planul privind listarea unor companii precum Aeroporturi București, Salrom și CEC Bank a fost inclus în PNRR, însă procesul a fost dominat de firme din sectorul privat. Dragoș Mesaroș menționează că entități precum Cris-Tim, Christian Tour sau Electro-Alfa au realizat listări, în contrast cu așteptările privind companiile de stat. Este esențial ca Guvernul și Parlamentul să aprobe aceste procese pentru a asigura o dezvoltare corectă a pieței de capital din România.
În aprilie, un raport transmis Guvernului de cabinetul viceprim-ministrului Oana Gheorghiu a propus listarea parțială la BVB a 22 de companii de stat. Printre tranzacțiile prioritare se numără vânzarea unor pachete suplimentare din Hidroelectrica și Romgaz, alături de o ofertă publică inițială pentru CEC Bank. Estimările din document indică faptul că aceste operațiuni ar putea genera la buget între 3 și 8 miliarde de lei.
Dragoș Mesaroș subliniază că vânzarea unui pachet de 15-20% din CEC Bank sau Aeroporturi București nu reprezintă o pierdere de control asupra țării. El argumentează că astfel de acțiuni aduc investitori care vor să își investească banii într-o direcție constructivă, nu cu intenții de răutate. Această strategie ar putea aduce o stabilitate suplimentară în consiliile de administrație prin participarea fondurilor de pensii.
În prezent, interesul pentru pregătirea listărilor prin fonduri nerambursabile din PNRR este mult sub așteptările oficiale. Doar trei companii, respectiv Microfruits, IT Genetics și Axionet IoT, s-au înscris pentru aceste resurse, în condițiile în care autoritățile estimau un număr de aproape 300 de firme. Deși piața de capital oferă condiții favorabile datorită cererii din partea investitorilor instituționali și a capitalului străin, numărul de participanți rămâne limitat.
Piața de capital din România este influențată de nivelurile ridicate ale indicilor bursieri și de cererea consistentă a investitorilor de retail. Totuși, succesul listărilor de stat depinde de deciziile politice și de capacitatea de a gestiona percepția publică privind proprietatea de stat. În contextul economic actual, stabilitatea acestor procese de IPO este crucială pentru atragerea capitalului necesar dezvoltării economice naționale.