Moneda națională traversează o nouă perioadă de vulnerabilitate, fiind supusă unei presiuni crescute în raport cu moneda unică europeană. Acest al doilea episod de depreciere din anul 2026 apare într-un context marcat de incertitudine politică și fiscală, pe măsură ce investitorii manifestă prudență. Fenomenul este alimentat și de un dolar american mai puternic, ceea ce poate transforma evoluția cursului într-un test economic major pentru consum și creditare.
Rezervele valutare ale BNR au înregistrat o scădere semnificativă, ajungând la 60,06 miliarde de euro, după o diminuare de 4,805 miliarde de euro doar în luna septembrie. Deși rezervele sunt considerate adecvate, ele nu pot fi utilizate exclusiv pentru apărarea cursului de schimb în fața ajustărilor macroeconomice necesare pe termen lung. Banca centrală menține o abordare de flotare controlată, intervenind pe piață pentru a netezi mișcările abrupte, dar fără a putea opri tendințele de fond.
Evoluția cursului dolar-leu este de urmărit, având în vedere că această pereche s-a apreciat cu 10,3% în acest an, un ritm dublu față de evoluția euro-leu de 5,12%. Un dolar mai scump crește costurile pentru importul de petrol, gaze, materii prime și echipamente industriale din Asia, dar și dificultatea rambursării datoriilor denominate în USD. Această dinamică afectează direct companiile și statul, în context în care dobânzile sunt estimate că vor crește în SUA și zona Euro.
Analizele indică faptul că pragul de 5,5 lei pentru un euro ar putea deveni o realitate în lunile următoare, dacă presiunea ascendentă persistă. Estimarea CFA România indică un curs de 5,4-5,5 lei pentru un euro la finalul anului 2027, cu posibilitatea ca limita inferioară să fie atinsă chiar anul acesta. O analiză HSBC sugerează că, aplicând o zonă de toleranță de 5% față de nivelul de echilibru calculat prin cursul de schimb efectiv real, nivelul ar putea ajunge la 5,54.
Deprecierea leului are și un efect de reglare asupra deficitului extern, prin înăsprirea accesului la bunuri și servicii importate. Balanța comercială a înregistrat în primele șapte luni ale anului un deficit de 19,276 miliarde de euro, o valoare cu 1,1% mai mică față de perioada similară din 2025. Totuși, deficitul de cont curent, estimat la 6,8% din PIB pentru anul curent, rămâne foarte ridicat comparativ cu alte economii regionale, precum Polonia sau Ungaria.
În contextul economic actual, România se poziționează ca a 40-a economie a lumii, având obiective de dezvoltare pe termen lung. Deciziile privind politicile monetare ale BNR, care ar putea menține dobânda la 6,5%, vor influența direct capacitatea de creditare și resursele bugetare disponibile, într-un moment în care datoria publică este deja amplă.