Tensiunile politice interne din România au generat efecte directe asupra stabilității piețelor financiare în perioada toamnei acestui an. Presiunea exercitată asupra cursului valutar a influențat semnificativ dinamica pieței interbancare, ducând la o schimbare de paradigmă în gestionarea resurselor financiare. Sistemul bancar a trecut de la o perioadă de excedent de lichiditate, care a durat mai mult de un an, la un deficit marcat în luna octombrie.
Piața interbancară a înregistrat în luna octombrie un deficit de lichiditate de peste 1,7 mld. lei, ca medie zilnică. Această scădere a disponibilității banilor a fost precedată de semnale de alarmă încă din luna septembrie, când lichiditatea interbancară a atins cel mai scăzut nivel din ultimul an. Ca urmare a acestui deficit, dobânzile interbancare au început să crească constant, depășind pragul de 6%.
În acest context de volatilitate, cursul valutar a intrat în zone de presiune extremă, depășind pragul de 5,3 lei/euro. Această evoluție a fost alimentată de criza politică prelungită, care a forțat intervenții pe piață pentru a încerca limitarea depreci easei monede naționale. Fenomenul de volatilitate valutară a acționat ca un motor de presiune și asupra stabilității lichidității din sistemul bancar românesc.
Banca Națională a României a revenit în rolul de creditor net față de băncile comerciale, acționând ca împrumutător de ultimă instanță. Datele BNR arată că, în octombrie, băncile cu probleme de lichiditate au împrumutat de la banca centrală, prin operațiuni repo bilaterale, o sumă de aproape 6,7 mld. lei, medie zilnică. În același timp, sumele depuse la BNR prin facilitatea de depozit au scăzut drastic.
Sumele depuse de băncile cu lichidități în exces la BNR au scăzut în luna octombrie la o medie zilnică de doar 5 mld. lei. Această cifră reprezintă o scădere masivă față de valorile din lunile precedente, când depozitele depășeau pragul de 20 mld. lei, medie zilnică. Această tranziție confirmă faptul că băncile au trecut de la starea de excedent la una de necesitate de finanțare externă.
Evoluția acestor indicatori financiari reflectă impactul direct al incertitudinii politice asupra costurilor de finanțare și a stabilității monedare. În perioade de instabilitate, fluxurile de capital tind să se modifice, afectând atât cursul de schimb, cât și dobânzile de bază precum ROBOR, care influențează direct costul creditelor pentru companii și persoane fizice.