Pachetul de măsuri fiscale adoptat în cursul anului 2025 ar putea avea un impact negativ asupra ritmului de creștere economică al României în anul 2026. O analiză realizată de Erste Group Research indică faptul că nivelul PIB-ului real ar putea fi cu 1,3% mai mic în 2026 față de un scenariu în care aceste măsuri nu ar fi fost implementate. Pentru anul 2025, impactul estimat asupra creșterii economice este de aproximativ 0,3 puncte procentuale.
Efectul de consolidare bugetară este influențat de momentul aplicării măsurilor și de structura acestora. Conform simulării, cele mai mari impacturi negative provin din acțiunile care reduc puterea de cumpărare a gospodăriilor. Printre acestea se numără majorarea cotei de TVA și a accizelor, precum și înghețarea pensiilor, a beneficiilor sociale și a salariilor din sectorul public. Aceste măsuri afectează direct veniturile disponibile ale populației.
În contrast, taxele aplicate băncilor, dividendelor și jocurilor de noroc au o contribuție minoră în modelul de simulare. Pentru aceste taxe, Erste atribuie un multiplicator de 0,1, ceea ce înseamnă că impactul lor asupra PIB-ului este mult mai redus decât cel al măsurilor care vizează consumul populației. Calculul se bazează pe măsurile prezentate de Guvern în documentul din 30 iunie 2025 și adoptate prin Legea 141/2025.
Analiza subliniază că România aplică ajustări bugetare într-un moment în care economia funcționează sub potențial. Pentru trimestrul al doilea din 2026, decalajul negativ al PIB-ului față de potențial este estimat la 4,1%. Într-un context de capacitate neutilizată, o reducere de taxe ar putea majora PIB-ul cu 1,30 lei pentru fiecare leu pierdut, comparativ cu doar 0,41 lei în perioadele de activitate economică normală.
Investițiile publice finanțate prin programe europene sunt văzute ca un element de protecție pentru capacitatea economică pe termen lung. Erste estimează că fiecare leu de investiție generat prin aceste programe este asociat cu aproximativ 1,8 lei de investiții totale suplimentare după patru trimestre. Banca avertizează că anularea proiectelor productive ar putea duce la pierderea finanțării europene, afectând sustenabilitatea investițiilor viitoare.
Consolidarea fiscală este un proces prin care statul încearcă să reducă deficitul bugetar și să stabilizeze raportul dintre datoria publică și PIB. Această strategie este adesea necesară pentru a respecta limitele de stabilitate, însă, dacă este aplicată într-un moment de activitate economică slabă, poate reduce veniturile fiscale și poate întârzia îmbunătățirea indicatorilor macroeconomici prin scăderea numitorului reprezentat de PIB.