România se confruntă cu riscuri semnificative privind stabilitatea ratingului de credit, pe măsură ce incertitudinea politică afectează capacitatea de ajustare fiscală. Analistul Malgorzata Krzywicka de la Fitch Ratings a sublieniat că lipsa unui guvern funcțional complică procesul de consolidare bugetară. În acest context, o prelungire a instabilității poate pune în pericol poziția actuală a țării în categoria de investiții de calitate, afectând predictibilitatea fiscală pe termen lung.
Conform datelor analizate de Bloomberg, România are nevoie de o ajustare a deficitului bugetar de aproximativ 1,5 puncte procentuale pentru a stabiliza datoria publică. În prezent, agenția de rating menține calificativul de BBB-, care reprezintă ultimul nivel de investiții de calitate, dar cu o perspectivă negativă. O eventuală retrogradare cu o singură treaptă ar plasa țara direct în categoria de investiții nerecomandate, afectând atractivitatea economică.
Situația fiscală este marcată de un deficit bugetar ridicat, care a ajuns la 9,3% din PIB în anul 2024, un nivel cel mai înalt raportat în Uniunea Europeană. Fitch estimează că deficitul va scădea la 5,9% din PIB în 2026, însă această cifră rămâne sub pragul de 6,2% stabilit de Guvern. Agenția consideră că sunt necesare măsuri suplimentare pentru ca traiectoria datoriei publice să devină stabilă.
Instabilitatea politică a redus vizibilitatea asupra strategiei fiscale de după anul 2026, conform evaluărilor de la Fitch. Agenția a decis să nu retrogradeze România în luna iulie, păstrând însă ratingul de BBB-, dar a menținut perspectiva negativă. Incertitudinea vizează în special capacitatea de a implementa măsuri de consolidare, având în vedere că stabilitatea viitorului guvern este considerată un factor de risc major.
Măsura de ajustare a deficitului este crucială pentru gestionarea datoriei publice, într-un moment în care stabilitatea instituțională este pusă la încercare. Dacă procesul de consolidare fiscală este întrerupt de criza politică, România ar putea pierde accesul la condiții de finanțare favorabile. Această evoluție este monitorizată atent de investitorii care urmăresc capacitatea de gestionare a deficitului în raport cu normele europene de stabilitate.
Contextul economic actual evidențiază dificultatea de a menține echilibrul bugetar într-un climat de incertitudine politică. În timp ce anumite măsuri de suport social sau de relocare de fonduri pot fi luate în calcul de către autorități, stabilitatea macroeconomică depinde de o strategie fiscală clară. Capacitatea de a reduce deficitul de la nivelul de 9,3% din PIB rămâne o provocare majoră pentru stabilitatea pe termen lung.