România intră într-o perioadă de „policriză”, în care diverse vulnerabilități energetice, economice, climatice și sociale se vor suprapune în următoarele luni, conform avertismentului furnizat de Dumitru Chisăliță. Președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI) susține că noul Guvern nu va trebui să gestioneze separat douăsprezece crize distincte, ci trebuie să intervină direct asupra cauzelor comune care le alimentează. Aceste cauze includ lipsa capacităților disponibile, dependența de importuri, instabilitatea fiscală și investițiile întârziate.
În ceea ce privește sectorul energetic, Dumitru Chisăliță estimează că criza energiei electrice va fi, în esență, o criză de preț. România nu are o problemă de capacități instalate pe hârtie, însă suferă de lipsa puterii controlabile în anumite intervale orare. Problemele tehnice includ capacități pe cărbune îmbătrânite, centrale pe gaze insuficiente, hidroenergie dependentă de nivelul rezervelor de apă și rețele cu congestii, ceea ce va forța importurile din state vecine precum Ungaria sau Serbia.
Situația stocurilor de gaze reprezintă un alt punct critic, depozitele fiind la începutul lui septembrie la un nivel de aproximativ 62,8%, adică cu peste zece puncte procentuale sub nivelul înregistrat anul trecut. Expertul subliniază că riscul nu vine din cantitatea anuală de gaze, ci din debitul zilnic disponibil în perioadele de ger extrem. O iarnă mai rece, combinată cu o cerere regională mare și reducerea surselor de import, poate declanșa o criză fizică reală.
Pe plan economic, prețurile la carburanți vor pune presiune pe buget și pe populație, motorina afectând direct sectoare precum agricultura, construcțiile și transportul de marfă. Guvernul se va confrunta cu o ecuație fiscală dificilă: protejarea consumatorilor, reducerea taxelor la carburanți, finanțarea apărării și achitarea dobânzilor mari. Dumitru Chisăliță avertizează că această situație va duce probabil la o criză a fiscalității imprevizibile, caracterizată prin schimbări dese de taxe și măsuri temporare prelungite.
Riscurile legate de ratingul de credit sunt de asemenea prezente, România fiind la limita inferioară a categoriei recomandate investițiilor, cu S&P menținând ratingul BBB-/A-3 cu perspectivă negativă. Chiar dacă nu apare o retrogradare oficială, percepția de risc poate crește costul banilor, ducând la dobânzi mai mari pentru stat și companii, precum și la deprecierea leului. Această presiune financiară poate afecta direct capacitatea de finanțare a investițiilor energetice și a bugetului de stat.
Contextul macroeconomic este marcat de prognozele Comisiei Europene, care estimează pentru România un deficit de aproximativ 6,2% din PIB în anul 2026. De asemenea, se prevede că datoria publică ar putea atinge nivelul de 63,3% din PIB în anul 2027. Aceste cifre subliniază constrângerile bugetare în care se va regăsi administrația în perioada următoare, în condițiile în care necesitățile de cheltuieli pentru securitate și investiții europene rămân ridicate.
Asociația Energia Inteligentă a propus 12 măsuri pentru prevenirea acestui scenariu, printre care un program accelerat pentru puterea controlabilă, un plan național de securitate a gazelor și protecție socială țintită. Alte recomandări includ un pact fiscal pentru energie, un program național pentru apă și agricultură, precum și o transparență publică săptămânală pentru avertizarea timpurie a populației.