Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) a adresat o solicitare către Ministerul Finanțelor, Ministerul Muncii și Protecției Sociale și Parlament pentru revizuirea regimului fiscal al muncii cu timp parțial. Organizația propune schimbarea modului în care sunt calculate contribuțiile sociale minime pentru anumite contracte part-time, argumentând că reglementările actuale pot descuraja angajările legale. Această propunere vine într-un context economic marcat de previziuni de scădere a veniturilor din impozitul pe salarii.
Proiectul de rectificare bugetară pentru anul 2026 este fundamentat pe o prognoză de contracție economică de 0,4%, o schimbare față de creșterea de 1% estimată anterior. În acest document, estimările privind veniturile din impozitul pe salarii sunt revizuite în scădere cu aproximativ 488 de milioane de lei. CONAF consideră că actualul sistem, prin care angajatorii suportă o diferență între contribuțiile aferente salariului efectiv și cele calculate pe o bază minimă, limitează oportunitățile de ocupare a forței de muncă.
Dr. ec. Cristina Chiriac, președinte fondator CONAF, a subliniat necesitatea unei politici fiscale care să distingă între combaterea fraudei și facilitarea angajărilor legitime. Ea a menționat că persoanele care revin în activitate după perioade de inactivitate pot avea nevoie de un program redus, de exemplu patru ore pe zi. Conform acesteia, fiscalitatea nu ar trebui să introducă costuri suplimentare calculate pe o bază mai mare decât salariul efectiv, pentru a nu îngreuna accesul la muncă.
Organizația a formulat cinci direcții concrete de reformă, printre care revizuirea contribuțiilor sociale pentru a fi calculate în funcție de venitul efectiv realizat. CONAF solicită, de asemenea, o evaluare comparativă a impactului fiscal și a ocupării, analizând trei scenarii: menținerea regimului actual, revenirea la contribuții proporționale sau aplicarea etapizată a reformei. Un alt punct important vizează combaterea muncii subdeclarate prin controale bazate pe risc, fără a impune proceduri suplimentare nejustificate angajatorilor legali.
Alte propuneri includ monitorizarea efectelor reformei la intervale de 6, 12 și 24 de luni pentru a verifica numărul de persoane care intră în ocupare. Totodată, CONAF insistă pe protejarea drepturilor sociale ale salariaților, asigurându-se că modificarea bazei de calcul nu duce la precarizarea muncii sau la afectarea drepturilor de asigurări sociale și a pensiilor. Evaluarea trebuie să includă și riscul ca contractele cu normă întreagă să fie transformate în contracte part-time.
Situația muncii flexibile în România este monitorizată și de organizații internaționale, care analizează barierele în calea ocupării. Conform raportului OECD Economic Surveys: Romania 2026, aproximativ 2% dintre femeile și bărbații care lucrează în România au contracte cu timp parțial. OECD identifică regimul contribuțiilor minime ca fiind unul dintre factorii care limitează flexibilitatea pieței muncii, recomandând facilitarea utilizării acestor tipuri de contracte pentru a crește participarea economică.