Consiliul Fiscal estimează că România are șanse să finalizeze anul 2026 cu un deficit bugetar cash de 6,25% din PIB, însă avertizează că acest rezultat depinde critic de absorbția fondurilor europene. Instituția subliniază că atingerea țintei este condiționată de încasarea banilor prevăzuți în buget și de gestionarea riscurilor legate de cererile de plată din cadrul PNRR. Incertitudinile majore apar din cauza posibilelor întârzieri ale rambursărilor din partea Comisiei Europene și a presiunilor asupra cheltuielilor publice.
Analiza instituției arată că deficitul cash înregistrat la primele nouă luni a anului a fost de 3,8% din PIB, o valoare semnificativ mai mică față de 5,35% din PIB raportat în aceeași perioadă a anului trecut. Totuși, Consiliul Fiscal precizează că această scădere trebuie privită cu precauție, deoarece poate fi influențată de amânarea unor plăți facturate. Printre obligațiile care exercită presiune asupra bugetului se numără facturile programului Anghel Saligny, rambursările de TVA, necesarul suplimentar al ministerelor și drepturile câștigate de magistrați în instanță.
Principalul risc pentru execuția bugetară în 2026 este reprezentat de capacitatea de absorbție a fondurilor europene și de încasarea sumelor programate. Bugetul pentru anul 2026 este construit pe ipoteza atragerii integrale a finanțărilor PNRR, care însumează aproximativ 8 miliarde de euro. Din această sumă, 6,5 miliarde de euro sunt sub formă de granturi, iar 1,5 miliarde de euro reprezintă împrumuturi. Încasarea cererilor de plată nr. 5 și nr. 6 este vitală pentru acoperirea cheltuielilor efectuate și pentru menținerea deficitului sub pragul țintă.
Instabilitatea politică a afectat procesul de finanțare a statului, îngreunând emiterea de obligațiuni și afectând fluxurile de lichidități necesare pentru refinanțarea datoriei publice. Criza politică a generat incertitudine, ceea ce ar putea explica diminuarea investițiilor străine directe și aversiunea față de risc. În paralel, contextul economic internațional, marcat de conflicte și creșterea prețurilor la energie și materii prime, a complicat situația, alături de politicile monetare ale Băncii Centrale Europene și ale Rezervei Federale americane.
Pentru a asigura consolidarea fiscală, Consiliul Fiscal recomandă combaterea evaziunii fiscale și a optimizărilor fiscale pentru a crește veniturile bugetare. De asemenea, este necesar un control strict asupra cheltuielilor publice, inclusiv asupra celor pentru bunuri și servicii, care au fost revizuite în creștere la rectificarea bugetară. Instituția recomandă o planificare atentă pentru anul 2027, vizând cheltuielile permanente precum salariile, asistența socială și dobânzile, precum și angajamentele pentru apărare prin instrumentul european SAFE.
Evoluția deficitului bugetar rămâne un subiect de monitorizare atentă, având în vedere impactul deciziilor judecătorești asupra bugetului de stat. În acest context, plata unor sume considerabile către magistrați reprezintă o provocare pentru gestionarea fluxului de numerar. Autoritățile urmăresc eșalonarea acestor plăți pentru a evita perturbările financiare, încercând să mențină în același timp credibilitatea în fața Comisiei Europene și a agențiilor de rating pentru a evita o eventuală retrogradare a ratingului suveran.