Consiliul Fiscal a emis o opinie privind proiectul primei rectificări a bugetului general consolidat pe 2026, indicând faptul că ținta de deficit de 6,25% din PIB poate fi atinsă. Totuși, această prognoză este condiționată de existența unor riscuri semnificative care pot afecta execuția bugetară. Principalul punct de vulnerabilitate identificat de instituție este legat de procesul de absorbție a fondurilor europene prevăzute în bugetul național.
Absorbția fondurilor europene este considerată cea mai mare sursă de risc pentru execuția bugetară a anului curent. Sumele aferente componentei de granturi, dacă nu sunt validate, au un impact direct asupra deficitului, deoarece cheltuielile efectuate vor trebui acoperite din bugetul național sau alte surse. În ceea ce privește componentele de împrumuturi, acestea se reflectă în deficitul bugetar indiferent de momentul încasării tranșelor, ceea ce adaugă o presiune suplimentară asupra stabilității financiare.
La capitolul venituri, cea mai mare revizuire este înregistrată la TVA, cu o creștere de 7,2 miliarde de lei, o țintă considerată realizabilă, deși optimistă. Impozitul pe salarii și venit crește cu 1,6 miliarde de lei, iar impozitul pe profit cu 1,2 miliarde de lei, valori apreciate drept prudente. Totodată, se înregistrează scăderi la accize, contribuțiile de asigurări și taxele pe jocurile de noroc, în timp ce sumele de la UE pentru plățile efectuate scad cu 4,4 miliarde de lei.
În ceea ce privește cheltuielile, acestea de personal scad cu 4 miliarde de lei, însă proiectele cu fonduri europene post-aderare sunt reduse cu 7 miliarde de lei. Cresc dobânzile cu 3,7 miliarde de lei, bunurile și serviciile cu 2,4 miliarde de lei, iar asistența socială cu 1,5 miliarde de lei. Consiliul Fiscal a introdus categoria cheltuielilor aferente planului SAFE, în valoare de 6,4 miliarde de lei, care nu fusese inclusă explicit în bugetul inițial și a fost executată aproape integral în septembrie.
Alte riscuri identificate includ obligațiile bugetare certe sau potențiale, precum drepturile salariale restante ale magistraților sau litigiul cu compania Pfizer. Consiliul Fiscal subliniază că asistența socială reprezintă circa 29% din cheltuielile proiectate, iar orice derapaj poate afecta deficitul. De asemenea, traiectoria randamentelor la titlurile de stat constituie un factor de risc, recomandându-se o prognoză a dobânzilor care să includă o marjă pentru riscurile externe și interne.
Gestionarea deficitului este crucială pentru menținerea credibilității economice în fața Comisiei Europene și a agențiilor de rating. România se confruntă cu un necesar de finanțare considerabil, în contextul în care asigurarea fondurilor pentru deficit și refinanțarea datoriei a fost îngreunată de criza politică. Dacă procesul de consolidare fiscală va întâmpina blocaje, riscul de retrogradare a ratingului suveran devine iminent, afectând capacitatea de finanțare a statului.