România traversează o perioadă dificilă din cauza costurilor tot mai mari necesare pentru finanțarea datoriei publice, sume care ajung la 60-70 de miliarde de lei în fiecare an. Senatorul UDMR, Tanczos Barna, a avertizat că această presiune asupra bugetului de stat va continua să fie vizibilă și în anul 2027. Fostul ministru al Finanțelor a subliniat că situația fiscală a țării rămâne fragilă, fiind necesară o atenție sporită pentru a menține controlul asupra finanțelor publice.
Deși a respins ideea că România se împrumută deja la dobânzi de tip junk, asociate cu un risc foarte ridicat de neplată, Tanczos Barna a menționat că statul se află la limită. Potrivit senatorului, agențiile de rating transmit faptul că trebuie fostă o atenție maximă în această perioadă critică. România se confruntă cu o creștere a costului finanțării, fiind obligată să se reîmprumute constant pentru a rostogoli datoria existentă, ceea ce amplifică vulnerabilitatea economică.
Senatorul a explicat faptul că volumul datoriei nu trebuie analizat izolat, deoarece capacitatea economiei de a produce suficient pentru a acoperi aceste costuri este esențială. Problema majoră nu este datoria în sine, ci rata dobânzii la care statul se împrumută în raport cu bugetul total de care dispune. Tanczos Barna a precizat că datoria nu reprezintă o catastrofă dacă este utilizată pentru investiții, programe de relansare economică sau pentru repornirea economiei.
În schimb, riscul crește atunci când banii sunt utilizați pentru finanțarea deficitului sau pentru acoperirea cheltuielilor curente ale statului. Tanczos Barna a subliniat că România trebuie să își schimbe structura cheltuielilor bugetare pentru a evita acest scenariu. În prezent, o parte tot mai mare din resursele bugetare este direcționată către plata dobânzilor, în contextul în care țara încearcă să reducă deficitul bugetar și să stabilizeze finanțele publice.
Pentru a ieși din acest cerc vicios al dobânzilor mari, senatorul a indicat două direcții principale: oprirea creșterii datoriei publice și eficientizarea administrației. Aceasta din urmă ar trebui aplicată atât la nivel central, cât și local, inclusiv în domenii precum sănătatea sau învățământul. Obiectivul propus este ca același volum de servicii publice să coste mai puțin, menținând investițiile la un nivel constant pentru a permite remodelarea structurii bugetare.
Situația financiară a României rămâne sub observație, în condițiile în care costurile de finanțare vor continua să crească în 2027 față de nivelul din 2026. După această perioadă, senatorul estimează că presiunea ar putea începe abia să scadă. Stabilizarea finanțelor publice depinde, conform acestor avertismente, de capacitatea statului de a reduce cheltuielile fără a compromite proiectele de dezvoltare economică pe termen lung.