Datoria publică a României a crescut în luna august, atingând valoarea de 1.230 de miliarde de lei. Această cifră reprezintă o creștere accelerată față de luna august 2025, când indicatorul era de 1.084 miliarde de lei, conform datelor oficiale publicate de Ministerul Finanțelor. Evoluția reflectă o presiune financiară tot mai mare asupra bugetului de stat, într-un context de creștere a necesarului de finanțare.
Raportul dintre datoria publică și PIB a urcat la 61,1%, de la nivelul de 59,7% înregistrat în august 2025. Această valoare depășește pragul maxim de 60% din PIB, stipulat prin Tratatul de la Maastricht al UE ca o condiție pentru aderarea la zona euro. Atingerea acestui nivel impune restricții privind politica fiscal-bugetară, conform legii responsabilității fiscal-bugetare, fiind necesară monitorizarea atentă a indicatorilor de stabilitate.
Creșterea datoriei este alimentată în principal de deficitul bugetar, care a ajuns la 9,3% din PIB în 2024, cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană. Guvernul utilizează împrumuturi nu doar pentru a finanța acest deficit, ci și pentru plata împrumuturilor vechi care ajung la scadență. În 2026, cheltuielile cu dobânzile vor crește la 3% din PIB, depășind pragul de 60 de miliarde de lei.
Necesarul brut de finanțare pentru anul 2026 este estimat la o valoare record de aproape 265 de miliarde de lei. România se confruntă cu cele mai mari dobânzi suverane din Uniunea Europeană, din cauza lipsei de credibilitate a clasei politice în materie de bună-guvernanță economică și fiscală. În același timp, inflația rămâne peste ținta BNR, influențând calculul raportului datorie/PIB prin creșterea PIB-ului nominal.
Proiecțiile Comisiei Europene indică faptul că, în absența unor măsuri de consolidare fiscală, datoria publică ar putea ajunge la circa 90% din PIB în anul 2035. Deși perspectivele pe termen lung au fost revizuite în jos de către analiștii Erste Group Research, traieția rămâne ascendentă. România este inclusă în categoria țărilor cu risc ridicat din perspectiva sustenabilității fiscale, din cauza deficitului bugetar semnificativ.
Monitorizarea indicatorilor fiscali este esențială pentru menținerea ratingului suveran al țării. Agențiile de rating au subliniat că România trebuie să ia măsuri pentru a stabiliza ritmul de creștere a datoriei, altfel riscând ieșirea din media indicatorilor țărilor cu care își împarte ratingul. Stabilizarea acestui ritm este crucială pentru a evita creșterea costurilor de împrumut pe piețele internaționale.