România se confruntă cu riscul de a încheia anul 2026 cu un deficit bugetar de 150 de miliarde de lei, o valoare cu aproximativ 20 de miliarde de lei peste ținta oficială stabilită de Ministerul Finanțelor. Această discrepanță apare în contextul incertitudinilor legate de încasarea fondurilor europene și al presiunilor financiare constante. Situația pune sub semnul întrebării capacitatea statului de a menține echilibrul fiscal fără măsuri de ajustare severă.
Președintele Nicușor Dan a menționat un deficit de 150 de miliarde de lei, deși cifrele prezentate de acesta indică o diferență de 130 de miliarde între veniturile de 730 de miliarde de lei și cheltuielile de 860 de miliarde de lei. Această neconcordanță sugerează existența unor scenarii de risc. Diferența de 20 de miliarde de lei ar putea fi reprezentată de ultimele tranșe din PNRR, care însumează granturi de peste 4 miliarde de euro.
Execuția bugetară actuală relevă dificultăți majore, în special în ceea ce privește costul datoriei publice. În primele nouă luni, România a plătit peste 50 de miliarde de lei doar pentru dobânzi, o sumă cu aproape 11 miliarde de lei mai mare decât în aceeași perioadă din 2025. Creșterea de 44% a cheltuielilor cu dobânzile în trimestrul al treilea indică faptul că resursele obținute prin efort fiscal sunt direcționate masiv către finanțarea costurilor împrumuturilor contractate anterior.
Analistul economic Adrian Negrescu avertizează că anul 2027 ar putea aduce un al doilea an de austeritate. După ce au fost deja aplicate majorări la TVA, accize și impozite locale, statul ar putea recurge la noi măsuri. Acestea ar putea include înghețarea salariilor din sectorul public și a pensiilor, eliminarea unor facilități fiscale sau creșterea altor accize. Adrian Negrescu susține că aceste acțiuni vor fi prezentate drept „ajustări”, nu ca taxe noi.
Riscurile economice se extind și asupra ratingului de țară, care trebuie protejat în primele luni ale anului 2027. Agențiile de evaluare vor analiza capacitatea Guvernului de a controla cheltuielile, iar o eventuală retrogradare în categoria „junk” ar putea crește costurile de împrumut pentru stat. O astfel de situație ar putea afecta indirect populația prin creșterea dobânzilor la credite. Adrian Negrescu menționează că alternativa la stabilizarea finanțelor publice prin propriile măsuri este un acord cu FMI.
În contextul financiar actual, România gestionează un deficit care, la nouă luni, a ajuns la 78,3 miliarde de lei, reprezentând 3,81% din PIB. Această cifră este sub nivelul de 5,31% din PIB înregistrat în perioada similară a anului trecut. Totuși, presiunea dobânzilor și dependența de fondurile europene rămân puncte critice pentru consolidarea bugetară și menținerea stabilității economice pe termen lung.