Comisia Europeană propune noi direcții pentru simplificarea legislației fiscale, punând accent pe debirocratizare, transparență și securitate juridică pentru companii. Această inițiativă europeană de creștere a competitivității vine într-un moment în care România implementează măsuri fiscale riguroase pentru creșterea veniturilor bugetare. Guvernanții români se concentrează pe aplicarea standardelor OCDE și UE, vizând combaterea erodării bazei impozabile și a transferului de profit prin utilizarea prețurilor de transfer.
Printre principalele modificări propuse la nivel european se numără scutirea de impozit reținut la sursă pentru plățile intra-UE de dobânzi, redevențe și dividende. În prezent, în România, aceste scutiri sunt condiționate de nivelul de participație și de perioade minime de deținere. Ioana Lixandru, Senior Tax Consultant la Crowe România, a indicat că aceste schimbări vizează simplificarea unor reguli actuale foarte complexe. Implementarea Pilonului 2 al OCDE privind impozitul minim global este utilizată pentru a elimina anumite raportări.
În ceea ce privește facilitățile pentru cercetare-dezvoltare, Comisia Europeană propune un standard minim pentru cheltuielile eligibile. Acestea pot fi deduse imediat în anul în care sunt efectuate sau în oricare dintre următorii patru ani. Totodată, sunt introduse măsuri anti-abuz, precum condiții pentru păstrarea activelor sau ajustări la calculul costurilor excedentare ale îndatorării. România a extins deja facilitățile pentru cercetare-dezvoltare prin credit fiscal de 10% și scutiri de impozit pe venit pentru angajați.
Un alt punct critic vizează costurile excedentare ale îndatorării și plafonul de deductibilitate. Propunerea europeană include excluderea împrumpurilor acordate de terți, în funcție de scopul finanțării, și impunerea unui plafon fix de 3 milioane euro. În România, regimul este diferit: începând cu 2024, există două plafoane. Unul de 500.000 euro pentru costurile cu persoane afiliate care nu finanțează imobilizări corporale și unul de 1 milion euro pentru costurile totale excedentare din tranzacții cu persoane afiliate și neafiliate.
Autoritățile românești au adoptat recent și alte măsuri pentru prevenirea decapitalizării companiilor, precum limitarea recuperării pierderilor fiscale sau cerințe minime pentru activ net. În contextul digitalizării, statul dispune de un volum mare de informații despre contribuabili pentru a monitoriza aceste procese. Pentru a deveni efective, propunerile de directivă europene trebuie publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și transpuse în legislația națională, proces care va depinde de constrângerile bugetare ale statelor membre.
Evoluția legislației fiscale în România a inclus recent o creștere a numărului de companii care solicită certificarea activității de cercetare-dezvoltare. În 2025, cererile au fost depuse de 56 de contribuabili, o creștere semnificativă față de cei 29 de contribuabili înregistrați în 2023. Această certificare, introdusă în 2023, este obligatorie pentru marii contribuabili, oferind un cadru mai clar pentru gestionarea deducerilor fiscale în acest sector economic.