Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a anunțat oficial că impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) va fi eliminat de la data de 1 ianuarie 2027. Această decizie a fost comunicată în cadrul evenimentului Ziua Profesiilor Liberale, organizat de Uniunea Profesiilor Liberale din România (UPLR). Prin această măsură, Guvernul își confirmă intenția de a modifica regimul fiscal aplicat companiilor, respectând un calendar stabilit pentru anul 2027.
În cadrul intervenției sale, Alexandru Nazare a subliniat importanța implicării profesioniștilor în procesul legislativ. Ministrul a exprimat dorința ca organizațiile profesionale să fie consultate din punct de vedere tehnic înainte ca reglementările care le vizează să fie adoptate în forma lor finală. Această abordare vizează asigurarea unei reglementări mai precise, care să țină cont de expertiza tehnică a celor care activează în domeniile vizate de noile norme fiscale.
Pe lângă schimbările fiscale, ministrul a abordat integrarea tehnologiei în cadrul administrației fiscale. Alexandru Nazare a menționat că ANAF utilizează deja sisteme digitale avansate pentru analiza riscurilor și pregătește extinderea utilizării inteligenței artificiale. Totuși, el a precizat că, deși tehnologia poate identifica riscurile, deciziile care au efecte directe asupra contribuabililor trebuie să rămână sub controlul uman, pentru a putea fi explicate și contestate corespunzător.
Analizând perspectiva macroeconomică, Alexandru Nazare a indicat faptul că, deși estimările pentru anul curent sugerează o ușoară contracție, există un consens în rândul instituțiilor financiare și al băncilor. Aceste entități estimează că economia României va reveni pe o traiectorie de creștere în anul 2027, deși amploarea reală a acestei reveniri economice rămâne un element de incertitudine. Acest scenariu depinde de stabilitatea fiscală și de capacitatea de gestionare a bugetului.
Ministrul a adăugat că menținerea ratingului de țară și îmbunătățirea perspectivei acestuia sunt condiționate de construirea unui buget credibil. Acesta trebuie să asigure acoperirea cheltuielilor prin venituri, continuând în același timp ajustările fiscale necesare. O eventuală îmbunătățire a perspectivei ratingului către „stabilă” ar putea influența direct dobânzile și resursele financiare disponibile pentru sectorul economic privat din România.
Implementarea unor astfel de măsuri de ajustare fiscală și gestionarea ratingului de țară sunt elemente cheie pentru stabilitatea economică pe termen lung. În contextul monitorizării indicatorilor macroeconomici, deciziile privind impozitarea și controlul cheltuștilor publice influențează direct încrederea investitorilor și costul capitalului. Aceste procese de reformă sunt esențiale pentru a asigura o creștere sustenabilă și pentru a menține echilibrul bugetar într-un mediu economic volatil.