România traversează o perioadă de tranziție marcată de o stabilitate macroeconomică fragilă și de o incertitudine politică ce poate afecta direct mediul de afaceri. În timp ce indicatorii de deficit și inflație arată o direcție de îmbunătățire, sectorul privat se confruntă cu presiuni constante. Calendarul următoarelor săptămâni este critic, incluzând votul de învestitură în Parlament în jurul datei de 28 septembrie și publicarea evaluării de rating de către S&P pe 2 octombrie.
Datele economice recente indică o reducere a deficitului bugetar cu 37% în primele șapte luni ale anului 2026, de la 3,99% la 2,34% din PIB. Inflația a scăzut de la peste 10% în iunie la 6,2% în august, iar încasările din TVA au depășit nivelul din 2025 cu 18,56 miliarde de lei. Totuși, costul asigurării împotriva riscului de neplată este de 144 de puncte de bază, un nivel dublu față de cel al Omanului sau al Indoneziei.
Evoluția forței de muncă și a activității industriale evidențiază o deteriorare a economiei productive. Între 2024 și jumătatea anului 2026, soldul salariaților activi a scăzut cu peste 185.000 de persoane, industria prelucrătoare pierzând peste 51.000 de angajați, inclusiv 18.000 în industria auto. Rata șomajului a atins 6,8% la finalul primului semestru, un nivel peste cel înregistrat în timpul pandemiei, în timp ce industria se află în a treia consecutivă perioadă de contracție.
Dr. Cornelia Năstase, CEO CC Tax Advisory, subliniază că incertitudinea politică reprezintă un cost direct pentru companii, afectând cash-flow-ul și deciziile de investiții. Ea menționează că piața taxează lipsa de predictibilitate, deși deficitul a scăzut. Năstase solicită ca noul Guvern să instituiască consultări reale și să publice fișe de impact pentru IMM-uri înainte de adoptarea măsurilor fiscale, pentru a evita situațiile în care companiile nu cunosc costurile noilor reglementări.
Eficiența mediului de afaceri din România este în prezent într-un punct critic, fiind situată pe locul 69 din 70 în clasamentul IMD. Această poziție reflectă o scădere de 19 locuri într-un an, fiind rezultatul unor modificări fiscale rapide și insuficient documentate. În acest context, companiile sunt sfătuite să adopte o disciplină internă riguroasă, verificând poziția reală la bugetul de stat prin fișa-plătitor și construind scenarii de bugetare pentru anul 2027.
Contextul economic actual este marcat de o volatilitate care poate influența deciziile de investiții și de angajare. În acest peisaj, stabilitatea fiscală este esențială pentru a asigura fluxurile de numerar ale companiilor. Deși există discuții despre dezvoltarea sectorului imobiliar și investiții în tehnologii de iluminat, presiunea asupra resurselor umane și a capacității de producție rămâne un factor de risc major pentru stabilitatea economică de lungă durată.