Inspecțiile fiscale efectuate de ANAF adoptă o nouă strategie de verificare, care vizează în mod direct cheltuielile de marketing și eliminarea TVA-ului aferent acestora. Luisiana Dobrinescu, avocat și managing partner la Dobrinescu Dobrev Haraga, a semnalat că inspectorii fiscali resping aceste costuri sub pretextul că probele prezentate nu îndeplinesc cerințele de document justificativ. Această schimbare de abordare a fost observată în urma analizării unui raport de inspecție emis în luna octombrie 2026.
Conform expertizei oferite de Luisiana Dobrinescu, inspectorii fiscali cenzurează cheltuieli de notorietate și de afișaj utilizate frecvent de marile lanțuri de supermarketuri sau hipermarketuri. Se pare că autoritățile contestă promovarea produselor prin broșuri sau poziționarea strategică pe rafturi în perioade precum Crăciunul sau Ziua copilului. Argumentul utilizat de inspectori este că nu există dovezi suficiente privind prestarea serviciilor, susținând că nu rezultă cine sunt persoanele implicate sau numărul de ore lucrate pentru aceste campanii.
O problemă majoră identificată în procesul de verificare este utilizarea unui argument care depășește logica obișnuită: cheltuiala de marketing este considerată nejustificată economic dacă firma are profituri mici. Luisiana Dobrinescu subliniază că acest raționament pune în dificultate companiile care funcționează la un nivel modest, oferindu-le o decizie de impunere sub formă de sancțiune. În acest scenariu, riscul comercial de a nu obține creșterea veniturilor prin promovare este transformat de autorități într-o eroare de justificare a cheltuielii.
În plus, se observă o interpretare eronată a noțiunii de document justificativ în raport cu prevederile OMFP 2634/2015. Inspectorii fiscali resping utilizarea emailurilor sau a agendelor de întâlniri online, deoarece acestea nu conțin elementele obligatorii precum numele documentului sau semnăturile părților. Luisiana Dobrinescu explică faptul că există o confuzie între documentele justificative, precum facturile sau contractele, și probele care atestă prestarea serviciului, cum ar fi capturile de ecran de la videoconferințe sau notițele automate de pe platformele online.
Avocata subliniază că discuțiile finale cu contribuabilii se desfășoară tot online, însă acele same emailuri și capturile de ecran ale calendarului sunt respinse de inspectori. Aceștia concluzionează că din aceste elemente nu rezultă nicio prestare de serviciu, deși tehnologia permite diverse modalități de probare. Luisiana Dobrinescu menționează că autoritățile ar trebui să se concentreze pe identificarea celor care nu își plătesc obligațiile fiscale, în loc să sancționeze antreprenorii care investesc în promovarea legală a afacerilor lor.
Controlul fiscal în România este un proces complex, reglementat prin norme stricte de contabilitate și documentare, precum cele prevăzute de OMFP 2634/2015. Aceste reguli stabilesc standardele pentru emiterea facturilor și a altor documente care stau la baza înregistrărilor contabile. În contextul digitalizării economiei, interpretarea acestor norme de către inspectorii ANAF devine un punct critic pentru stabilitatea financiară a companiilor care utilizează instrumente moderne de comunicare și marketing.