O eventuală retrogradare a ratingului suveran al României de către agențiile de evaluare financiară ar putea genera un efect de domino asupra populației și asupra bugetului de stat. Scăderea acestui indicator sub nivelul recomandat pentru investiții ar duce la o creștere bruscă a costurilor de împrumut, punând în pericol capacitatea guvernamentală de a gestiona cheltuielile publice. Acest avertisment apare în contextul procesului de evaluare internațională, într-o perioadă în care deficitul bugetar al țării rămâne la un nivel ridicat.
Profesorul de economie Christian Năsulea subliniază că trecerea la categoria „junk”, adică un nivel nerecomandat investițiilor, are un impact direct asupra capacității statului de a-și onora plățile curente. Conform economistului, pericolul major constă în situația în care statul nu va mai putea găsi fonduri pe piețele externe sau se va împrumuta la dobânzi atât de mari încât să nu mai poată acoperi plățile din buget. Christian Năsulea compară acest proces cu un bulgăre de zăpadă care se mărește pe măsură ce avansează.
În acest scenariu critic, pot apărea blocaje la plata pensiilor și a salariilor. Intrarea în categoria „junk” ar declanșa vânzări masive de titluri de stat din partea marilor fonduri de investiții, deoarece acestea au interdicție prin statut să dețină active cu risc crescut. Această retragere a capitalului străin ar pune o presiune suplimentară pe cursul de schimb al monedei naționale și ar putea accelera procesul de inflație în economia românească.
Efectele unei astfel de scăderi de rating s-ar transmite rapid și către sectorul privat. Băncile comerciale ar fi obligate să majoreze dobânzile pentru creditele acordate firmelor și persoanelor fizice, ceea ce ar îngreuna accesul la finanțare. În același timp, necesitatea de a finanța deficitul public ar consuma și mai mult din lichiditatea existentă pe piața internă, afectând astfel întregul ecosistem financiar al țării.
Fără o consolidare fiscală rapidă și fără un plan credibil de reducere a cheltuielilor, România riscă să fie izolată de piețele financiare stabile. În lipsa acestor măsuri, țara ar putea fi trimisă în rândul economiilor cu risc ridicat de credit. Situația impune o gestionare atentă a bugetului pentru a evita izolarea financiară și pentru a menține încrederea investitorilor internaționali în stabilitatea economică a României.
Gestionarea deficitului bugetar și implementarea reformelor necesită un guvern stabil pentru a asigura continuitatea proceselor de consolidare fiscală. În acest context, stabilitatea politică este considerată un factor esențial pentru reducerea deficitului și pentru menținerea credibilității economiei în fața agențiilor de rating internaționale, care monitorizează constant capacitatea statului de a-și gestiona datoria publică și cheltuielile de funcționare.