România a înregistrat cea mai mare creștere procentuală a veniturilor din taxe și contribuții sociale în cadrul Uniunii Europene în anul 2025, cu un avans de 10,5%. Această evoluție depășește performanțele altor state membre, precum Bulgaria, care a înregistrat o creștere de 10,4%, Malta cu 9,4%, Croația cu 9,3% și Lituania cu 8,4%. La nivelul întregii UE, veniturile totale din aceste categorii au crescut cu 401 miliarde de euro, ajungând la un total de 7.686 de miliarde de euro.
În ciuda acestui avans nominal, România rămâne penultima în Uniunea Europeană dacă raportăm veniturile fiscale la dimensiunea economiei naționale. În 2025, veniturile fiscale românești au reprezentat 29,3% din PIB, o ușoară creștere față de nivelul de 28,7% raportat în 2024. Media Uniunii Europene a urcat la 40,7% din PIB, în timp ce în zona euro indicatorul a ajuns la 41,3%. Singurul stat membru cu un procent mai mic decât România este Irlanda, cu 22,7% din PIB.
Structura veniturilor fiscale românești prezintă decalaje semnificative față de media europeană, în special în ceea ce privește impozitele directe. România înregistrează venituri din impozite curente pe venit, profit și avere de doar 6,4% din PIB, comparativ cu media europeană de 13,2%. Diferența este mai mică la taxele pe producție și importuri, inclusiv TVA și accize, unde România obține 11,2% din PIB, față de media UE de 12,9%. Decalajul în impozitele directe este de 6,8 puncte procentuale din PIB.
Creșterea veniturilor din 2025 este strâns legată de două pachete de modificări fiscale implementate de Guvern. La începutul anului, au fost eliminate facilitățile fiscale pentru sectoarele IT, construcții, agricultură și industria alimentară, iar impozitul pe dividende a crescut de la 8% la 10%. De asemenea, s-a redus plafonul pentru microîntreprinderi de la 500.000 la 250.000 de euro și s-a majorat salariul minim brut de la 3.700 la 4.050 de lei, influențând baza de calcul a contribuțiilor.
Al doilea val de măsuri a intrat în vigoare la 1 august, moment în care cota standard de TVA a crescut de la 19% la 21%. Totodată, cotele reduse de 5% și 9% au fost înlocuite, în principal, cu o cotă de 11%, iar accizele pentru alcool și carburanți au fost majorate. Pensionarii cu venituri peste 3.000 de lei au început să plătească o contribuție de sănătate de 10% pentru suma care depășește acest prag, alături de majorarea impozitării aferente cifrei de afaceri a băncilor.
Calculul acestor creșteri se face în termeni nominali, fără ajustarea cu inflația, ceea ce înseamnă că datele nu reflectă exclusiv o îmbunătățire a colectării efective. Evoluția veniturilor fiscale este influențată de activitatea economică, de nivelul inflației și de modificările legislației fiscale sau ale cotelor de impozitare. Astfel, creșterea de 10,5% raportată de Eurostat este o combinație între noile măsuri fiscale și dinamica generală a prețurilor și economiei.