România se confruntă cu riscul unei retrogradări a ratingului de credit la categoria „junk”, pe fondul crizei politice care afectează credibilitatea fiscală a țării. Agenția Fitch Ratings avertizează că decizia privind bonitatea României va fi reevaluată în ianuarie 2027, moment în care capacitatea guvernului de a gestiona deficitul va fi scrutată riguros. Situația actuală de blocaj pune sub semnul întrebării posibilitatea de a implementa ajustări necesare pentru stabilitatea datoriei publice.
Malgorzata Krzywicka, analist în cadrul Fitch, subliniază că România are nevoie de o corecție a deficitului bugetar de aproximativ 1,5 puncte procentuale din PIB pentru a stabiliza datorie publică pe termen mediu. Este esențială elaborarea bugetului pentru anul 2027 și prezentarea unei traiectorii care să ducă spre un deficit de 3% din PIB. Fără aceste măsuri, riscurile pentru ratingul suveran rămân ridicate, în contextul în care economia încearcă să iasă din recesiune.
Instabilitatea politică este accentuată de faptul că încercările de a instala un nou prim-ministru au eșuat, ceea ce crește probabilitatea unor alegeri anticipate. Nicușor Dan l-a nominalizat pe europarlamentarul Siegfried Mureșan pentru funcția de prim-ministru, însă acesta dispune de doar 10 zile pentru a forma un guvern. Partidul Social Democrat a indicat că este puțin probabil să susțină această candidatură, într-un Parlament marcat de o fragmentare puternică.
Fitch a menținut la sfârșitul lunii iulie ratingul României la BBB-, nivelul de bază pentru categoria „investment grade”, cu o perspectivă negativă. În prezent, deficitul bugetar pentru anul 2026 este estimat la 5,9% din PIB, sub pragul de 6,2% stabilit de Guvern. Analistul a menționat că îmbunătățirea colectării taxelor este o metodă cheie, deoarece spațiul de intervenție prin reduceri de cheltuieli este limitat din cauza măsurilor de austeritate deja aplicate.
Economia României, evaluată la aproximativ 430 de miliarde de dolari, traversează o perioadă de creștere slabă și de combatere a inflației ridicate. Deși există argumente privind utilizarea creșterii economice pentru consolidare, Malgorzata Krzywicka a respins ideea, considerând că o creștere mai puternică nu poate înlocui necesitatea ajustării fiscale. Investitorii tratează deja obligațiunile românești cu un profil de risc ridicat, reflectând o poziție de singurul stat suveran din UE cu rating de tip „junk”.
Contextul economic actual este marcat de o presiune asupra randamentelor, în condițiile în care România trebuie să gestioneze atât deficitul, cât și o creștere economică lentă. În acest climat, piațele monitorizează atent capacitatea țării de a atrage fonduri europene, care au oferit până acum un mecanism de protecție și au permis finanțarea de pe piețe chiar și în perioade de incertitudine politică.