Sectorul energetic din România necesită o strategie unitară care să integreze evoluțiile economice, sociale și tendințele de consum cu schimbările climatice și contextul european. Această perspectivă a fost expusă de Liviu Gavrilă, vicepreședintele RWEA, în cadrul conferinței „Energia în priză”. Conform acestuia, abordarea actuală trebuie să țină cont de modelele climatice și de necesitatea de a capta diverse resurse pentru a menține stabilitatea sistemului energetic național.
Producătorii de energie eoliană din cadrul asociației RWEA, excludând producătorii non-asiatici, dețin un portofoliu de proiecte considerat încurajator. Fiecare dintre aceștia a contractat deja proiecte de ordinul multor sute de MW, existând discuții pentru proiecte de ordinul GW. Liviu Gavrilă estimează că există șanse mari de a depăși pragul de 7,5 GW de capacitate eoliană instalată până în anul 2030, deși consideră că în realitate va fi nevoie de un volum mai mare.
Evoluția climatică, marcată de trecerea de la zone ponderate către fenomene extreme, impune dezvoltarea diversificată a resurselor. Liviu Gavrilă menționează că sistemul trebuie să integreze energia nucleară, apa, solarul și vântul pentru a asigura stabilitatea. Această strategie necesită o schimbare de mentalitate, în care investitorii să înțeleagă necesitatea de a plăti pentru disponibilitatea unor resurse care pot fi utilizate doar ocazional, dar care sunt esențiale pentru echilibrul rețelei.
În ceea ce privește trading-ul și stabilitatea financiară, vicepreședintele RWEA a recomandat utilizarea conceptului de hedging prin contracte PPA. El propune o structură de tip „sfântă treime”, care să includă o treime de contracte pe termen lung, o treime pe termen mediu și o treime pe termen scurt sau spot. În prezent, piața românească rămâne axată pe lichiditatea pieței spot, evitând contracte pe termene mai mari de trei, cinci sau șapte ani, deși în Europa se practică termene de zece ani.
Pentru implementarea proiectelor majore, Ministerul Energiei ar trebui să poată coordona deciziile pe baza modelelor socioeconomice și climatice. Liviu Gavrilă susține că planul de acțiune trebuie să rezulte din intersecția acestor modele, având în vedere contextul de excepție format din secetă și războaie. De asemenea, el subliniază importanța alinierii la spiritul directivelor europene și la noul market design, evitând izolarea sectorului energetic național.
Sectorul energetic european funcționează într-un cadru de interconectare strictă, unde reglementările comune definesc modul de operare al piețelor. România este parte din acest sistem integrat, ceea ce înseamnă că deciziile de la nivel național trebuie să fie în conformitate cu standardele continentale. Adaptarea la aceste reguli este crucială pentru a evita costuri suplimentare și pentru a asigura integrarea eficientă în rețelele de energie ale Uniunii Europene.