Transelectrica implementează proiecte de construcție a unor noi linii electrice pentru a adapta infrastructura de transport la schimbările din sistemul energetic național. Deși România dispune deja de aproximativ 9.000 de kilometri de rețea, noile capacități de producție eoliană, fotovoltaică și de stocare modifică punctele de injectare a energiei. Această transformare impune o reconfigurare a traseelor de transport pentru a asigura livrarea electricității către zonele de consum.
Regiunea Dobrogea reprezintă un punct central în această evoluție, concentrând capacități semnificative de producție eoliană, fotovoltaică și nucleară. Pentru ca energia generată în această zonă să ajungă la consumatorii din restul țării, Transelectrica dezvoltă rețele capabile să preia volume suplimentare. Procesul de modernizare este necesar în mai multe regiuni, pe măsură ce dezvoltarea accelerată a surselor regenerabile creează noi centre de producție localizate în puncte diferite față de trecut.
Evoluția capacităților de stocare și a prosumatorilor contribuie direct la modificarea modului de funcționare al sistemului. La data de 1 august 2026, instalațiile de stocare din România însumau o putere instalată de 989 MW. Totodată, la 1 iunie 2026, puterea instalată la prosumatori a ajuns la 3.897 MW. Aceste date indică faptul că energia este injectată din puncte tot mai numeroase, variind în funcție de condițiile meteorologice care afectează producția regenerabilă.
Investițiile majore vizează infrastructura de 400 kV, considerată coloana vertebrală a transportului național. Printre proiectele strategice se numără dublul circuit Gutinaș–Smârdan, destinat creșterii capacității de preluare a energiei regenerabile, și linia Medgidia Sud–Constanța Nord, pentru integrarea producției din Dobrogea. De asemenea, proiectul Gădălin–Suceava contribuie la închiderea inelului de 400 kV al României, în timp ce interconexiunea Suceava–Bălți dezvoltă conexiunea cu Republica Moldova.
Alte lucrări importante includ Etapa II și Etapa III a Axului Banat, prin proiectele Reșița–Timișoara/Săcălaz și Timișoara/Săcălaz–Arad, care cresc capacitatea de schimb pe granițele cu Ungaria și Serbia. Totodată, Axul Brazi Vest–Teleajen–Stâlpu este trecut la tensiunea de 400 kV pentru a crește transportul, iar linia Isaccea–Tulcea Vest trece la dublu circuit prin proiectul pilot „DigiTEL Power Lines of the Future”. Aceste măsuri vizează reducerea congestiilor și creșterea siguranței sistemului.
Sistemul electroenergetic național traversează o perioadă de tranziție marcată de o diversificare a surselor de producție. Pe lângă dezvoltarea infrastructurii de transport, sectorul energetic este influențat de proiecte hidroenergetice și de dinamica licitațiilor de energie. Această reconfigurare a fluxurilor electrice este esențială pentru a menține stabilitatea rețelei în contextul creșterii numărului de unități de producție descentralizate și a noilor tehnologii de stocare.