Posibilitatea ca următorul Executiv să elaboreze un buget pentru anul viitor sau o rectificare bugetară fără a impune noi creșteri de taxe este privită cu scepticism. Cristian Grosu a declarat că un astfel de document ar putea fi realizat pur și simplu „din pix”. Această abordare ar implica o gestionare informală a resurselor, urmată de mutări de fonduri între diverse capitole bugetare pentru a acoperi necesitățile apărute pe parcurs.
Jurnalistul economic a criticat modul în care se gestionează planificarea financiară în România, afirmând că țara are o experiență vastă în a încerca să evite realitățile matematice. „Suntem specialiștii Europei: la păcălit pe toată lumea și la încercări întotdeauna eșuate, dar tenace, totuși, de a păcăli aritmetica. Până la urmă, acolo ajungem”, a susținut Cristian Grosu. Conform acestui punct de vedere, procesul de rectificări repetate devine o metodă obișnuită de a gestiona bugetul național.
Impactul acestor decizii financiare se resimte direct în mediul de afaceri și în economia generală, care traversează o perioadă de transformare profundă. Cristian Grosu a explicat faptul că România se află într-un proces de schimbare a modelului economic, încercând să treacă de la un model bazat pe consumul pe datorie al produselor altora către o altă structură. Această tranziție aduce dificultăți majore, manifestate prin scăderi ale profitabilității și închideri de companii.
În cadrul analizei, Cristian Grosu a respins comparațiile făcute de unii observatori cu Polonia, deși ambele țări prezintă un deficit bugetar de aproximativ 6%. El a subliniat că diferența constă în destinația împrumuturilor: în Polonia, fondurile sunt direcționate către dezvoltarea industriei militare, un pilon de securitate europeană care va genera retururi masive. În România, criticul a menționat că în anul 2024 s-au folosit împrumuturi pentru a finanța consumul prin „aruncarea banilor din elicopter” în perioada electorală.
Conform observațiilor făcute, situația actuală a economiei românești duce la consecințe logice, precum creșterea numărului de falimente și scăderea cifrelor de afaceri. Cristian Grosu consideră că aceste fenomene sunt rezultatul inevitabil al procesului de schimbare a structurii economice. Această perioadă de instabilitate este văzută ca o etapă necesară, deși extrem de dureroasă pentru entitățile economice care operează în contextul actual de tranziție și de ajustare a modelului de creștere.
Evoluția indicatorilor macroeconomici din România este strâns legată de capacitatea statului de a menține echilibrul fiscal în condiții de deficit. În contextul european, gestionarea deficitului prin investiții în sectoare productive sau de securitate este adesea comparată cu modelele de dezvoltare ale altor state membre, însă eficiența acestora depinde de modul în care sunt utilizate fondurile publice pentru a stimula creșterea pe termen lung.