China pregătește finalizarea unei hărți geologice de ultimă generație a planetei Marte până la sfârșitul anului 2028. Proiectul vizează reconstituirea trecutului „Planetei Roșii”, marcat de prezența apei, și introducerea unui sistem chinezesc de catalogare a timpului geologic marțian. Planul a fost prezentat de Hou Zengqian, membru al Academiei Chineze de Științe și cercetător-șef al misiunii spațiale Tianwen-3, în cadrul unui simpozion organizat la Institutul de Geologie din cadrul Academiei Chineze de Științe Geologice.
Noua hartă va integra datele furnizate de roverul Zhurong, care a fost plasat pe Marte în 2021 prin misiunea Tianwen-1. Aceste date oferă indicii despre un ocean antic existent acum aproximativ 3,5 miliarde de ani și despre inundații de scurtă durată apărute probabil acum 1,6 miliarde de ani. China urmărește ca noua sa schemă de divizare a timpului geologic să devină un standard internațional, înlocuind cronologia actuală formată din perioadele Noachian, Hesperian și Amazonian, care se bazează pe densitatea craterelor.
Proiectul va utiliza tehnologii avansate, combinând datele de la misiunea Tianwen-1 cu informații de la sondele spațiale ale Statelor Unite și ale ESA. Prin integrarea imaginilor, a spectrelor și a datelor radar, gravitaționale și magnetice, se va crea o bază de date globală. Inteligența artificială va juca un rol central în interpretarea acestor date, folosind modele de mari dimensiuni și tehnici de atenție multi-scală pentru a identifica mineralele și a delimita unitățile tectonice la scară globală.
Rezultatele vor include o hartă geologică la scara 1:5 milioane, o hartă a zonei de asolizare la scara 1:50.000 și diverse atlase tematice. Această cartografiere inteligentă va servi drept model pentru explorarea viitoare a Lunii, a planetei Venus și a asteroizilor. Yang Zhiming, directorul institutului chinez, a subliniat că această activitate oferă fundamentul științific necesar pentru a decide destinațiile și obiectivele explorării spațiale, după ce instituția a cartografiat timp de peste 70 de ani regiuni de pe Pământ și de pe Lună.
În paralel, China își accelerează planurile pentru misiunea Tianwen-3, care ar putea fi lansată în jurul anului 2028 pentru a preleva mostre de pe Marte. Liu Jizhong, șeful misiunii, a indicat că acest calendar este mai ambițios decât ținta din 2030 anunțată anterior, urmărind returnarea eșantioanelor pe Pământ până în 2031. Misiunea va include provocări tehnice majore, precum decolarea de pe suprafața marțiană printr-o lansare de rachetă mică și căutarea urmelor de viață pe planetă.
Această strategie chineză vine într-un context de intensificare a competiției spațiale globale. În timp ce China planifică prelevarea de mostre, un efort comun între NASA și ESA este încă în evaluare, fiind luate în calcul riscurile bugetare și complexitatea tehnică. Programul chinez, care include și o stație spațială orbitală, urmărește transformarea țării într-o putere spațială, oferind totodată posibilitatea de colaborare internațională prin transportul de încărcături utile și partajarea datelor de cercetare.