Sectorul agricol și industria construcțiilor au devenit principalele motoare ale creșterii numărului de insolvențe în economia românească în perioada ianuarie-septembrie 2026. Conform datelor furnizate de CITR, aceste două ramuri de activitate concentrează aproape 90% din totalul creșterii insolvențelor în raport cu perioada analogă a anului trecut. Situația indică o vulnerabilitate accentuată în aceste sectoare cheie, care influențează semnificativ dinamica economică a țării.
În cadrul sectorului agricol, evoluția este una alarmantă, numărul companiilor care au intrat în insolvență înregistrând o creștere de 52,5% față de anul trecut. Pe de altă parte, industria construcțiilor prezintă o creștere mai moderată, însă tot semnificativă, de 10,2% în ceea ce privește numărul de entități aflate în această procedură. Aceste cifre subliniază faptul că presiunea economică se concentrează masiv pe aceste două direcții de activitate.
Analiza indică faptul că, deși numărul total de firme care au ales incapacitatea de plată este de 5.250 în primele nouă luni ale anului 2026, natura riscului s-a schimbat. Presiunea economică pare să fi urcat în special la nivelul companiilor mari, ceea ce modifică profilul amenințărilor pentru stabilitatea pieței. Deși creșterea generală a insolvențelor este moderată, impactul este diferit în funcție de mărimea jucătorilor economici implicați.
Un aspect critic este creșterea numărului de companii mari, cu active de peste 4 milioane de euro fiecare, care au intrat în insolvență. În această perioadă, 41 de astfel de companii au intrat în procedură, un număr care este de mai mult de două ori mai mare decât cel înregistrat în perioada similară din 2025. Această tendință este îngrijorătoare deoarece insolvența unui jucător major poartă un risc ridicat de contagiune în restul lanțurilor economice.
Evoluția acestor indicatori economici reflectă o perioadă de ajustare pentru marile entități din România. Monitorizarea numărului de firme cu active de peste 4 milioane de euro este esențială pentru evaluarea stabilității sistemului, deoarece eșecul acestora poate genera efecte de domino. În contextul în care numărul de insolvențe la nivelul companiilor mari s-a mai mult decât dublat, riscul de propagare a dificultăților financiare devine o preocupare majoră pentru mediul de afaceri.
Monitorizarea insolvențelor este un instrument standard în analiza sănătății economice, oferind indicii despre capacitatea de plată a companiilor și despre starea cererii de servicii și produse. În România, indicatorii de insolvență sunt utilizați pentru a evalua riscul de creditare și stabilitatea pieței de muncă, având în vedere că marile companii sunt principalii angajatori și contribuabili în sectoarele de infrastructură și producție alimentară.