Cercetarea și inovarea continuă reprezintă piloni esențiali pentru ca companiile să rămână competitive pe piață și să asigure sustenabilitatea, conform declarațiilor Mihaelei Frăsineanu. Consilierul de Stat în cadrul Cancelariei Primului Ministru a subliniat că aceste procese sunt vitale pentru a genera un impact real atât în mediul de business, cât și în comunitățile în care activează firmele. Succesul depinde însă de capacitatea de a asigura finanțarea necesară pentru implementarea acestor direcții strategice.
Mihaela Frăsineanu a observat că numeroase companii au acordat deja o importanță majoră cercetării și inovării, însă a avertizat asupra necesității de a avea resurse financiare solide. Fără investiții adecvate, procesele de inovare nu pot produce rezultatele scontate în afaceri sau în societate. Această abordare necesită o planificare care să integreze costurile cu scopul de a obține un impact tangibil, transformând investițiile în beneficii economice și sociale măsurabile.
În ceea ce privește cadrul legislativ, Mihaela Frăsineanu a analizat evoluția Directivei privind Raportarea Corporativă în materie de Sustenabilitate (CSRD) de la lansare până în prezent. Ea a menționat că procesul de raportare non-financiară a devenit mult mai simplificat față de perioada inițială, ceea ce reprezintă o oportunitate de business mai corectă. În trecut, obligațiile de raportare au fost descrise ca fiind extrem de dificile atât pentru companii, cât și pentru statul român.
Evoluția raportării trebuie să treacă de la simpla transcriere a datelor în pagină la înțelegerea impactului financiar real al acțiunilor întreprinse. Mihaela Frăsineanu a explicat că investițiile în energie verde, apă curată, canalizare sau în educarea forței de muncă se traduc direct în sume de bani. Companiile trebuie să evalueze dacă tranziția către metode mai sustenabile aduce beneficii superioare față de modul tradițional de operare, calculând diferența de profitabilitate și impact.
Un punct critic ridicat de consilierul de Stat este sentimentul de nedreptate al companiilor care se simt singure în procesul de raportare și investiție în sustenabilitate. Mihaela Frăsineanu a asertat că instituțiile de stat trebuie să adopte aceleași standarde, mai ales în contextul aderării la OCDE. Această integrare implică o eficientizare a administrației publice, centrale și locale, precum și impunerea unor obligații de raportare privind performanța instituțiilor de stat.
Implementarea standardelor de sustenabilitate și raportarea non-financiară fac parte dintr-un cadru european de reglementare care vizează transparența activității economice. Aceste directive impun companiilor să își documenteze impactul asupra mediului și societății, facilitând astfel accesul la capital pentru proiecte care respectă criteriile de guvernanță și protecția resurselor naturale.