Compania Consartfan, cu sediul la Cluj-Napoca, a ajuns în anul 2025 la o cifră de afaceri de aproape 30 de milioane de euro. Fondată în 2018, entitatea se specializează pe segmentul tehnic de Balance of Plant (BoP) pentru parcurile eoliene și fotovoltaice. Această nișă de construcții include realizarea întregii infrastructuri necesare funcționării turbinelor și a panourilor, precum drumurile de acces, platformele de montaj, fundațiile și lucrările de rețea.
Sub conducerea inginerului Bogdan-Ștefan Artene, firma funcționează ca antreprenor general, utilizând un parc propriu de utilaje grele și coordonând subcontractorii specializați. Acest model de lucru este utilizat pentru a asigura controlul direct asupra calității și a respectării termenelor de execuție. Această abordare este critică pentru dezvoltatorii de parcuri eoliene, care trebuie să respecte ferestre de livrare foarte stricte pentru turbinele achiziționate.
Portofoliul de proiecte al companiei include infrastructura pentru Parcul Eolian Vifor 1 din județul Buzău, cu 192 MW, și Parcul Eolian Grivița din județul Ialomița, cu 54 MW. Aceste două investiții reprezintă o capacitate eoliană de 246 MW și au generat contracte cu o valoare cumulată de peste 35 de milioane de euro. În prezent, Consartfan execută lucrări pentru alte trei parcuri eoliene contractate în 2026: Frumușița, Vector și Pecineaga Nord-Est.
Evoluția financiară a Consartfan arată o creștere semnificativă în ultimii ani, trecând de la 2,8 milioane de euro în 2023, la 11,7 milioane de euro în 2024. În 2025, cifra de afaceri a crescut de peste două ori și jumătate față de anul precedent, atingând pragul de aproape 30 de milioane de euro. Această expansiune este susținută în principal de proiectele de infrastructură pentru energia regenerabilă, care au devenit motorul activității de construcții.
Bogdan-Ștefan Artene a menționat că obiectivul companiei este diversificarea proiectelor, de la construcții rezidențiale și nerezidențiale până la proiecte complexe de energie regenerabilă. Totuși, sectorul se confruntă cu provocări precum deficitul de forță de muncă specializată, instabilitatea legislativă și fiscală, precum și presiunea asupra lanțurilor de aprovizionare. Digitalizarea și utilizarea soluțiilor prefabricate sunt văzute ca elemente esențiale pentru succesul pe termen lung în acest domeniu.
Dezvoltarea infrastructurii energetice în România este un proces complex care necesită investiții masive în noi capacități de producție și în rețelele de distribuție. Această tranziție către energie regenerabilă impune standarde tehnice ridicate și o coordonare strictă între beneficiari, furnizori de turbine și constructori, pentru a integra eficient noile surse în sistemul energetic național.