Costurile aferente materialelor și forței de muncă pot genera o creștere de până la 20% a bugetelor alocate proiectelor energetice față de estimările inițiale. Această tendință apare pe fondul accelerării dezvoltării capacităților de energie regenerabilă și de stocare din România, conform unui studiu realizat de Forvis Mazars intitulat „Strengthening supply chains in energy”. Analiza subliniază dificultățile de gestionare a costurilor în contextul unei piețe volatile.
În ceea ce privește încrederea executivilor, doar 35% dintre aceștia din domeniul energiei și al infrastructurii declară un nivel ridicat de încredere în gestionarea impactului tarifelor comerciale asupra costurilor. Această cifră este situată sub media globală, care este de 41%. Studiul indică faptul că succesul dezvoltatorilor depinde tot mai mult de controlul costurilor, de gestionarea furnizorilor și de capacitatea de a implementa proiectele într-un mediu marcat de incertitudine.
România traversează o etapă de tranziție de la planificare la racordarea efectivă a capacităților. În februarie 2026, ANRE a aprobat autorizații de înființare pentru capacități regenerabile de 849,36 MW și proiecte de stocare de 596 MW. Ulterior, în mai 2026, instituția a majorat garanția financiară de la 5% la 20% din valoarea fără TVA a tarifului de racordare pentru proiectele care depășesc 1 MW, instituind totodată o garanție de 30 de euro pe kilowatt.
Aceste măsuri de reglementare vizează responsabilizarea investitorilor, utilizarea eficientă a infrastructurii electrice și diminuarea rezervării speculative a rețelei. În februarie 2026, ANRE a suspendat, pentru prima dată, autorizația de înființare a unui parc eolian pentru o perioadă de trei luni, din cauza lipsei dovezilor de finanțare. Disciplina de execuție devine astfel la fel de critică pentru proiectele de mari dimensiuni precum accesul la finanțare.
La nivel global, sectorul energetic resimte constrângeri precum instabilitatea geopolitică, limitele rețelelor și întârzierile de autorizare. Deși 82% dintre executivii chestionați își mențin planurile de extindere internațională, aceștia aplică o selecție mai strictă din cauza riscurilor operaționale. Fezabilitatea și calendarele de execuție sunt direct influențate de accesul la componente esențiale, precum panouri solare, turbine eoliene, baterii și minerale critice.
Depășirile bugetare și blocajele în lanțurile de aprovizionare afectează direct profitabilitatea calculată și fluxurile de numerar anticipate de companii. Concentrarea furnizorilor în puține zone geografice determină blocaje și volatilitate a prețurilor, transformând lanțurile de aprovizionare într-un element decisiv pentru alocarea capitalului. Pe măsură ce proiectele devin mai complexe, procesele de guvernanță și control intern devin esențiale pentru asigurarea unei imagini corecte asupra riscurilor.