Piața imobiliară comercială din România traversează o perioadă de transformare, fiind susținută de două tendințe majore: expansiunea formatelor de retail orientate către preț și creșterea cererii pentru spații logistice și industriale. În primele trei trimestre ale anului, livrările pe segmentul retail au depășit 80.000 mp, în timp ce sectorul industrial și logistic a înregistrat livrări de peste 500.000 mp. Aceste cifre reflectă o schimbare în dinamica investițiilor, cu un accent pus pe eficiență și accesibilitate.
Pe segmentul retail, noile livrări au totalizat aproximativ 80.000 mp în perioada ianuarie-septembrie, dintre care peste 53.000 mp au fost generați de parcuri de retail în orașe precum Cluj-Napoca, Bacău și București. Extinderile de mall-uri au contribuit cu încă 26.300 mp, prin proiecte desfășurate în Bacău și Craiova. Această expansiune este accelerată de presiunea costurilor de trai asupra consumatorilor, ceea ce îi determină pe retaileri să prioritizeze segmentul discount și conceptele accesibile de modă sau produse pentru casă.
În acest context, pe piața românească au intrat branduri precum BIPA, Mr. DIY, lululemon, Jack & Jones, Orchestra și Normal. Piața modernă de retail a ajuns la un stoc de 4,6 milioane mp, iar principalii proprietari rămân NEPI Rockcastle, cu 939.800 mp, AFI România, cu 325.500 mp și IULIUS, cu 320.000 mp. AFI România a consolidat poziția prin achiziția de la MAS a șase parcuri de retail, care însumează 125.500 mp, o tranzacție descrisă ca fiind cea mai mare de acest tip din istoria pieței imobiliare din România.
În paralel, segmentul industrial și logistic a livrat peste 500.000 mp în primele trei trimestre, Bucureștiul deținând aproape 400.000 mp, urmat de Brașov și Timișoara. Se observă o orientare a cererii către producție și industrie ușoară, pe fondul tendințelor de regionalizare a lanțurilor de aprovizionare. Printre chiriașii care au semnat tranzacții importante se numără companii precum General Electric, Airbus, Simea și Ursus, căutând facilități moderne, pregătite pentru automatizare și eficiente energetic.
Geografia investițiilor este influențată direct de dezvoltarea infrastructurii de transport, care favorizează zone precum nord-estul țării, Craiova și exteriorul Bucureștiului. Finalizarea unor proiecte precum autostrada A7 sau modernizarea liniei feroviare Constanța–Curtici este considerată esențială pentru consolidarea hub-urilor logistice. De asemenea, portul Constanța este într-o competiție directă cu Pireu, porturile adriatice și Gdańsk pentru gestionarea fluxurilor de mărfuri asiatice către Europa Centrală, având potențialul de a susține și reconstrucția Ucrainei.
Evoluția infrastructurii de transport rămâne un factor critic pentru conectivitatea economică a României cu restul Europei. Dezvoltarea rețelelor de autostrăzi nu doar că lărgește geografia cererii de spații comerciale, dar întărește și atractivitatea zonelor emergente. Această dezvoltare este strâns legată de capacitatea de a integra fluxurile logistice regionale și de a utiliza avantajele geografice ale țării în contextul noilor tendințe de regionalizare a producției industriale la nivel global.