Peste 5.250 de companii au intrat în procedură de insolvență în primele nouă luni ale anului 2026, conform unei analize realizate de CITR. Această cifră indică o creștere de aproximativ 12% față de aceeași perioadă a anului trecut, marcând cel mai înalt nivel de insolvențe înregistrat din 2018 încoace. Datele, bazate pe estimările ONRC, evidențiază o schimbare semnificativă a profilului riscului economic în România.
Analiza scoate în evidență o evoluție critică pentru entitățile economice de mari dimensiuni. În timp ce numărul total de insolvențe crește moderat, numărul companiilor cu active de peste 4 milioane de euro a crescut cu 141%, ceea ce înseamnă că numărul acestora este mai mult decât dublu. De asemenea, pentru firmele cu active de peste 1 milion de euro, numărul procedurilor a crescut cu 65% față de perioada anului 2025, indicând o presiune sporită asupra companiilor mari.
Sectoarele de activitate care generează cele mai multe probleme sunt agricultura și construcțiile, acestea concentrând aproape 90% din creșterea numărului de insolvențe. Din cele aproximativ 230 de insolvențe suplimentare față de anul trecut, peste 190 provin din aceste două domenii, agricultura având un avans de 52,5% și construcțiile o creștere de peste 10%. În contrast, comerțul și industria prelucrătoare au înregistrat scăderi ușoare de aproximativ 5% și 6%, respectiv.
Din punct de vedere regional, regiunea Nord-Est prezintă cea mai rapidă creștere a insolvențelor, cu un ritm de 21,8%. În această zonă, Vasluiul și-a dublat numărul de proceduri, în timp ce Bacăul a crescut cu 48,5%, iar Suceava cu 42,1%. Alte județe cu creșteri semnificative sunt Bistrița-Năsăud, cu 77,6%, Vrancea, cu 69,0%, și Arad, cu 41,2%. Singura regiune care a înregistrat o scădere a insolvențelor este Nord-Vestul, cu un minus de 5,7%.
Paul-Dieter Cîrlănaru, CEO CITR, avertizează că dublarea insolvențelor la companiile mari schimbă natura riscului economic. Companiile mari sunt adesea finanțate de furnizorii lor, iar când acestea încetează plățile, dificultățile se transmit în lanț prin întregul sistem. În România, creditul furnizorului reprezintă o sursă principală de finanțare, iar companiile subcapitalizate concentrează peste o treime din restanțele comerciale, ceea ce amplifică riscul de propagare a șocurilor financiare.
Situația economică este marcată de o presiune constantă asupra bilanțurilor, în special în sectorul agricol unde rata creditelor neperformante a urcat de la 2,7% în octombrie 2024 la 9,8% în martie 2026. Această evoluție reflectă dificultățile de lichiditate și creșterea îndatorării, elemente care pot duce la pierderea viabilității afacerilor dacă nu se utilizează instrumente de restructurare preventivă, precum acordul de restructurare sau concordatul preventiv.