Pe data de 4 octombrie 2012, Deutsche Telekom și MetroPCS Communications au anunțat oficial un acord de fuziune care a avut un impact major asupra sectorului telecomunicațiilor din Statele Unite ale Americii. În cadrul acestei tranzacții, T-Mobile USA, care este filiala germană, urma să se combine cu MetroPCS. Acordul a prevăzut ca acționarii MetroPCS să primească suma de 1,5 miliarde de dolari în numerar, alături de o cotă de 26% din entitatea combinată, în timp ce Deutsche Telekom a păstrat controlul majoritar de 74%.
Această mișare strategică a reprezentat o întoarcere semnificativă pentru operatorul care fusese refuzat anterior de un alt gigant din industrie. În anul 2011, AT&T încercase să achiziționeze T-Mobile USA pentru o sumă de 39 de miliarde de dolari, însă tranzacția a fost blocată de autoritățile antitrust americane și de Departamentul de Justiție. Autoritățile au considerat că o astfel de fuziune ar fi redus concurența pe o piață deja dominată de jucători precum Verizon și AT&T.
Deși Deutsche Telekom a încasat o taxă de reziliere de aproximativ 4 miliarde de dolari, sub formă de numerar și spectru, situația rămânea dificilă pentru filială. T-Mobile USA se confrunta cu o pierdere constantă de abonați, trimestru după trimestru, fiind poziționată ca al patrulea operator pe o piață extrem de competitivă. Investitorii manifestau o lipsă de încredere față de viitorul companiei, considerând că poziția sa actuală era una de declin lent în fața marilor competitori.
Integrarea cu MetroPCS a adus beneficii tehnologice și de portofoliu, având în vedere că MetroPCS era un jucător agil pe segmentul de servicii prepaid. Această companie deținea aproape 9 milioane de clienți și beneficiase deja de o rețea LTE lansată din timp. Fuziunea, finalizată în mai 2013, a permis lansarea simbolului TMUS la bursă și a oferit resursele necesare pentru implementarea unor strategii comerciale agresive, precum modelul Un-carrier condus de John Legere.
Strategia Un-carrier a transformat modul în care funcționa piața prin eliminarea contractelor pe termen lung de doi ani și introducerea unor upgrade-uri frecvente pentru clienți. T-Mobile a preluat chiar și facturile utilizatorilor care doreau să schimbe operatorul, mișcări făcute posibil de scara oferită de MetroPCS și de spectrul suplimentar de frecvențe. Această abordare a schimbat radical dinamica dintre operatorii de telefonie mobilă din America de Nord.
În contextul piețelor globale, deciziile de consolidare precum aceasta sunt adesea dictate de necesitatea de a obține spectru radio suplimentar pentru tehnologii noi. În sectorul telecomunicațiilor, controlul spectrului de frecvențe este esențial pentru dezvoltarea rețelelor de mare viteză. Fuziunile de acest tip permit companiilor să treacă de la o poziție de marginalitate la una de concurență directă cu liderii de piață prin optimizarea infrastructurii de rețea.