Guvernanța corporativă a încetat să fie doar o simplă obligație de conformare sau un set de proceduri administrative, devenind un element esențial pentru dezvoltarea companiilor românești. Această schimbare de paradigmă este necesară pentru entitățile care doresc să treacă la următoarea etapă de creștere, să atragă capital extern, să se extindă pe plan regional sau să construiască modele de business cu perspectivă internațională. Concluziile au fost trase în cadrul conferinței organizate de KPMG și ZF.
Adela Ciucioi, partner, head of audit & assurance, KPMG in Romania and Moldova, CEE audit transformation leader, subliniază că companiile românești au ieșit din etapa de adolescență și tind spre maturitate. Pentru a susține o dezvoltare accelerată și o viziune globală, este imperativă existența unor sisteme de control intern solide. Acestea trebuie să susțină consiliile de administrație prin furnizarea de informații de calitate, permițând luarea unor decizii strategice corecte și fundamentate.
Alexandru Petrescu, președinte al Autorității de Supraveghere Financiară, consideră guvernanța ca fiind o „logistica invizibilă” fundamentală pentru succesul unei economii. El menționează că, deși istoria adoptării acestor principi în România este relativ scurtă, parcursul actual indică o maturizare a practicilor de business. În prezent, la nivelul autorității sale, guvernanța corporativă reprezintă o condiționalitate primară în procesele de supraveghere, reglementare și autorizare a companiilor.
Sistemul de control intern este comparat cu un sistem nervos care transmite semnale vitale către conducere. Călina Iacob, Associate Partner, Risk Advisory, KPMG Consulting, explică faptul că un astfel de mecanism permite identificarea rapidă a riscurilor sau a blocajelor operaționale. Cu cât informația ajunge mai repede la cei care iau decizii, cu atât organizația poate reacționa cu o agilitate mai mare la schimbările de pe piață.
Motivația adoptării acestor standarde apare adesea în momentul în care o companie are nevoie de finanțare externă. Daniela Maior, președinte al Asociației Române pentru Relația cu Investitorii (ARIR), precizează că prima sursă de guvernanță este adesea banca, prin cerințele de raportare financiară. Totuși, complexitatea crește semnificativ atunci când firmele urmăresc atragerea de capital privat, programe de private equity sau chiar lansări de tip IPO.
Diversitatea în consiliile de administrație joacă, de asemenea, un rol crucial în gestionarea riscurilor și în eficiența boardurilor. Laura Toncescu, partner, KPMG, head of KPMG Legal - Toncescu și Asociații, a menționat că există deja cerințe legislative privind reprezentarea sexului subreprezentat. Societățile listate trebuie să implementeze proceduri de selecție transparente pentru a asigura un echilibru între membrii executivi și neexecutivi, favorizând astfel o diversitate de opinii.
Contextul economic actual pune accent pe nevoia de adaptare rapidă a structurilor de conducere la tehnologii emergente. Într-un mediu marcat de dezvoltarea accelerată a inteligenței artificiale și de provocări geopolitice, consiliile de administrație trebuie să fie capabile să înțeleagă impactul acestor schimbări asupra business-ului. O guvernanță modernă nu doar previne riscurile, ci devine un instrument de gestionare a incertitudinii și de promovare a schimbării în cadrul organizației.