Ministerul Economiei a elaborat un document oficial prin care propune măsuri de susținere pentru uzina Dacia, recunoscând în același timp o criză profundă în industria auto. Sectorul este afectat de provocări structurale majore și de o scădere severă a indicatorilor de performanță, ceea ce pune presiune pe fabricile locale. Din cauza lipsei de comenzi externe, volumele de producție au suferit o restrângere masivă, afectând direct activitatea de asamblare a vehiculelor în țară.
Datele statistice arată o schimbare de trend pentru marii constructori de mașini din România, după un an 2024 care a reprezentat un vârf absolut cu peste 560.000 de autovehicule asamblate. Regresul a devenit critic în prima jumătate a anului 2026, când ritmul de lucru a încetinit semnificativ, generând o scădere de 12,7 procente față de perioada similară. Dacă această tendință negativă persistă, reprezentanții guvernamentali estimează că uzina Dacia va finaliza anul cu un volum sub 250.000 de unități.
Această scădere a activității a dus deja la pierderea a peste 1.700 de posturi în sectorul auto național. Ca răspuns la această situație, uzina de la Mioveni a inițiat două campanii de disponibilizări voluntare doar în cursul acestui an. Presiunea asupra forței de muncă este directă, pe măsură ce producția scade și volumul comenzilor externe rămâne insuficient pentru a menține nivelurile de ocupare anterioare în cadrul complexului industrial.
Pentru a combate deficitul de competitivitate față de Maroc, Turcie, Spania și Slovenia, ministerul propune adoptarea unei strategii energetice menite să reducă prețurile. Planul include și prelungirea programului Rabla pentru perioada 2027-2030, cu o revenire la bugetele generoase din trecut, precum și scutirea vehiculelor comerciale ușoare de obligația utilizării tahografelor. Aceste propuneri vin după avertismentele lui Francois Provost, șeful Renault Group, care a criticat modul în care sunt folosiți banii publici în programul actual.
Francois Provost a cerut decizii politice ferme pentru a proteja investițiile din România și a ajuta industria locală. Directorul a subliniat că forma actuală a programului Rabla subvenționează importurile din afara Europei, folosind resurse publice în acest mod. Guvernul încearcă acum să echilibreze fiscalitatea ridicată și presiunea salarială, factori care au contribuit la pierderea poziției României pe piața europeană de producție auto în fața competitorilor regionali.
Industria auto din România a cunoscut perioade de creștere semnificativă, însă volatilitatea cererii externe și costurile de producție rămân factori de risc majori. Evoluția indicatorilor de producție, de la vârful de peste 560.000 de unitate în 2024 la prognozele de scădere pentru 2026, evidențiază fragilitatea sectorului în fața schimbărilor macroeconomice și a costurilor cu energia.