Industria berii din România traversează o perioadă de declin semnificativ, cauzată de majorările cumulate ale accizei. Conform datelor furnizate de Asociația Berarii României, acciza la bere a crescut cu un total de 55% începând cu anul 2022. Această evoluție fiscală agresivă pune presiune pe piață, existând riscul ca volumul producției de bere din țara noastră să coboare la un minim istoric de 3,1 milioane de hectolitri în anul 2026.
Situația din România contrastează puternic cu cea a celorlalți producători europensi majori. Germania, Bulgaria, Spania și Luxemburg, împreună cu România, reprezintă peste 40% din producția totală de bere la nivel european. Totuși, în timp ce toate celelalte state menționate înregistrează creșteri ale producției, România este singura țară care înregistrează o scădere a volumelor. Acest fenomen reflectă impactul direct al politicii fiscale asupra capacității de producție locală.
Nivelul accizei din România a cunoscut o creștere de 26,2% doar în perioada 2025-2026, ajungând la valoarea de 5,83 lei/hl/grad Plato. Această taxare este mult mai ridicată decât în restul Europei, fiind cu 44% mai mare decât în Bulgaria și cu circa 41% mai mare decât în Germania. De asemenea, acciza românească depășește cu 40% nivelul din Luxemburg și cu aproximativ 34% nivelul din Spania, afectând competitivitatea sectorului.
Consecințele economice ale acestor măsuri sunt deja vizibile în piața muncii și în veniturile statului. Sectorul a pierdut 2.200 de locuri de muncă într-un singur an din cauza presiunii fiscale. De asemenea, în ciuda majorărilor de peste 10% aplicate recent, încasările statului din acciza la bere ar urma să crească în anul 2026 cu doar 2,7%. Constantin Bratu, director general al Asociației Berarii României, subliniază importanța stabilității pieței pentru o bazare de taxare constantă.
În alte state europene, precum Germania sau Bulgaria, nivelul accizei nu a fost schimbat în ultimii 10 ani sau creșterile au fost mult mai mici. Aceste țări au optat pentru o abordare care permite contribuțiilor să fie proporționale cu volumul de produse din piață. Prin menținerea unui cadru fiscal predictibil, aceste economii au reușit să asigure o bază de taxare stabilă, spre deosebire de modelul aplicat în România.
Evoluția fiscalității în România afectează nu doar producătorii de băuturi, ci și stabilitatea economică a întregului sector industrial. Majorările de acciză sunt instrumente utilizate frecvent de autorități pentru creșterea veniturilor bugetare, însă, în cazul industriei berii, rezultatele arată o scădere a activității și a angajărilor. Această tendință de scădere a producției într-un context de creștere a taxelor este o problemă de stabilitate economică pentru piața locală.