Industria auto din România traversează o perioadă de risc accentuat, caracterizată de o scădere semnificativă a producției și de pierderi masive de posturi. În primul semestru al anului 2026, producția locală de autovehicule a înregistrat o scădere de 12,7%, într-un context în care piața europeană a cunoscut o creștere de 5,7%. Această evoluție reflectă o ruptură între cererea din Uniunea Europeană și capacitatea de producție din România, semnalând o deteriorare a competitivității sectorului auto național.
Analiza realizată de INFINEXA pe un eșantion de 2.325 de companii din lanțul auto relevă un paradox economic major. Deși cifra de afaceri a industriei a cunoscut o creștere nominală de 35,1%, numărul de angajați a scăzut drastic. Între anii 2021 și 2025, companiile monitorizate au redus personalul cu peste 30.000 de oameni, cea mai mare parte a acestor reduceri afectând furnizorii de rang 1. Această tendință indică faptul că sectorul pierde capacitate de ocupare în ciuda volumelor de afaceri.
Evoluția negativă este alimentată de pierderea avantajului competitiv al costurilor în România. Costul orar al muncii în industria prelucrătoare a crescut cu 64% între 2021 și 2025, iar energia industrială a fost cu 43% mai scumpă decât în Spania în a doua jumătate a anului 2025. În paralel, valoarea industriei migrează către componente precum bateriile, electronica și software-ul, domenii în care România nu deține încă proiecte de producție de celule de baterii la scară industrială.
Indicatorul insolvențelor nu reflectă întotdeauna amploarea reală a crizei din sectorul auto. Adrian Lotrean, CEO INFINEXA, explică faptul că scăderea industriei se manifestă prin relocarea fabricilor și închiderea facilităților locale de către companiile străine. Deoarece contractele-cadru sunt multianuale, între primele semnale de deteriorare și deschiderea unei proceduri de insolvență pot trece între șase și 24 de luni, ceea ce înseamnă că oportunitatea de restructurare reală este adesea deja redusă.
Proiecțiile pentru viitor indică riscuri economice majore pentru bugetul de stat și piața muncii. Dacă ajustarea ocupării continuă, sectorul ar putea pierde încă între 12.000 și 18.000 de locuri de muncă până în 2028. În cazul pierderii unui model de producție major, impactul ar putea atinge 40.000 de locuri de muncă până în 2030, cu o scădere a producției de până la 36% față de nivelul din 2025 și pierderi de venituri bugetare de până la 530 milioane de euro anual.
Sectorul auto reprezintă un pilon economic vital pentru România, generând anual aproximativ 2,2 miliarde de euro în venituri bugetare directe. Dincolo de impactul asupra companiilor individuale, o scădere a activității în acest domeniu afectează balanța comercială prin pierderi de exporturi estimate la 2-3 miliarde de euro pe an. Această dependență subliniază importanța tranziției către tehnologiile de nouă generație pentru menținerea relevanței economice a țării.