Noul Cod al urbanismului creează obstacole majore pentru dezvoltatorii de proiecte regenerabile din România, afectând inclusiv investițiile aflate în stadii avansate de dezvoltare, a declarat Andrei Manea, director executiv al Asociației Industriei Fotovoltaice și a Stocării din România (RPIA). Problema principală vizează proiectele dezvoltate pe terenuri utilizate prin drepturi de superficie, un model de contract de închiriere pe termen lung utilizat de 90% din proiectele operaționale din sector.
Conform lui Andrei Manea, legislația actuală introduce prevederi care pot fi interpretate astfel încât dezvoltatorul să fie obligat să dețină proprietatea asupra terenului pentru a putea construi. Această schimbare pune în dificultate proiectele care au nevoie de ultimele autorizații sau de modificări ale autorizațiilor existente, cum ar fi organizarea șantierului. În prezent, există o confuzie semnificativă la nivelul autorităților locale, de la primării până la consiliile județene, care nu știu cum să aplice noile reglementări.
Dezvoltatorii se confruntă, de asemenea, cu o presiune financiară crescută din cauza noilor cerințe de reglementare, precum garanția pentru autorizația de înființare de 30.000 de euro pe MW. Andrei Manea a subliniat că aceste costuri suplimentare, alate cu costurile de racordare și cele de dezvoltare, pot determina investitorii să renunțe la proiecte. Procesul de dezvoltare costă deja aproximativ 20.000 de euro/MW pentru eolian și peste 15.000 de euro/MW pentru fotovoltaic, înainte de etapa de construcție.
În ceea ce privește capacitatea de stocare a energiei, directorul RPIA estimează că România ar putea depăși Bulgaria în maximum 18 luni. Deși Bulgaria a început dezvoltarea stocării mai devreme, România beneficiază de un mix regenerabil mai echilibrat, combinând capacitățile fotovoltaice, eoliene și de stocare. Această diversitate ar putea duce la o atenuare a diferențelor de preț pe piață, pe măsură ce proiectele eoliene și cele de stocare vor intra în circuitul comercial.
Sectorul energiei regenerabile din România trece printr-o transformare profundă, trecând de la un val dominat de companii de tip utilities la unul de producători independenți de energie (IPP). Acești actori noi, companii mai mici și mai agile, au asumat riscuri mai mari pentru a construi rapid capacități fotovoltaice. Lansarea celei de-a treia ediții a Codului de Bune Practici pentru Energia Regenerabilă din România, realizat de RPIA și Asociația Română pentru Energie Eoliană (RWEA), reflectă necesitatea actualizării standardelor în fața unei piețe schimbate.
În contextul actual al pieței de energie, dezvoltarea proiectelor de regenerabile este influențată de costurile de racordare la rețea, care pot varia de la zeci la sute de mii de euro. Pentru proiectele eoliene, costul total poate ajunge la un milion de euro pe MW, în timp ce pentru cele fotovoltaice acesta se situează între 500.000 și 700.000 de euro pe MW, în funcție de distanța față de rețea.