Piața rezidențială din marile orașe regionale din România a înregistrat o încetinire a ritmului de construcție, cu scăderi accentuate în centre urbane care au cunoscut un boom în ultimul deceniu. Analiza realizată de Cushman & Wakefield Echinox, bazată pe datele furnizate de INS, indică faptul că orașe precum Cluj-Napoca, Brașov, Iași și Timișoara au livrat un număr de locuințe mult mai mic în anul 2025 comparativ cu perioadele de vârf din anii precedenți.
Cluj-Napoca a înregistrat cea mai drastică scădere, livrând anul trecut doar 957 de locuințe, ceea ce reprezintă o scădere de 77% față de cele 4.175 unități finalizate în 2019. O tendință similară de scădere este observată și în Brașov, unde livrările au fost de 1.283 de locuințe în 2025, comparativ cu 3.098 în 2020, o corecție de 59%. În Iași, numărul locuințelor noi a scăzut de la 1.908 în 2019 la 780 în 2025, în timp ce Timișoara a înregistrat o scădere de 56%, livrând 793 de unități față de 1.787 în 2021.
În contrast cu aceste centre regionale, Bucureștiul își menține poziția de principală piață rezidențială, ponderea sa în livrările naționale crescând de la aproximativ 7% în 2016 la aproape 16% în 2025. Capitala a livrat 9.361 de locuințe anul trecut, un nivel care se situează cu 32% sub maximul de 13.834 de unități din 2023, dar rămâne cu 144% peste nivelul din 2016. Volumul de locuințe livrate de Cluj, Brașov, Timișoara și Iași împreună a însumat 3.813 unități, fiind mai puțin de jumătate din cantitatea construită în București.
Vlad Săftoiu, head of research al Cushman & Wakefield Echinox, susține că, deși ritmul livrărilor s-a temperat în ultimii ani, România continuă să aibă poli rezidențiali puternici și atractivi. El menționează că dezvoltarea economică și cererea pot genera în continuare oportunități, însă diferențele dintre orașe devin tot mai evidente. Conform expertului, în această etapă, succesul proiectelor va depinde de locație, de accesibilitate, de infrastructură și de capacitatea de a adapta produsul la profilul și puterea de cumpărare a clienților.
Analiza pe termen lung arată că Brașovul și Clujul au condus clasamentul deceniului raportat la populație, cu 94, respectiv 88 de locuințe noi la 1.000 de locuitori în perioada 2016-2025. La nivel național, România a finalizat 636.310 locuințe între 2016 și 2025, cu livrările scăzând de la un vârf de 73.300 în 2022 la 59.000 în 2025. România a construit 32,9 locuințe la 1.000 de locuitori în ultimul deceniu, un ritm apropiat de Germania, dar mult sub Polonia, care a livrat 55,2 locuințe la 1.000 de locuitori.
Evoluția pieței rezidențiale din România reflectă o tranziție de la faza de expansiune rapidă la una de selecție mai riguroasă a proiectelor de către dezvoltatori. Scăderea volumelor livrate în marile orașe regionale sugerează că piața a trecut de vârful ciclului de creștere început în a doua jumătate a deceniului trecut, ceea ce obligă actorii economici să fie mai atenți la locația și rentabilitatea investițiilor în centrele urbane.