Cele patru mari centre universitare din România, respectiv București, Cluj-Napoca, Iași și Timișoara, reunesc peste 360.000 de studenți, însă oferta actuală de cazare este extrem de limitată. Din acest număr total de studenți, doar aproximativ 80.000 de locuri sunt disponibile în căminele publice sau private, ceea ce înseamnă un raport de un loc de cazare la fiecare 4,5 studenți. Această lipsă de spații poate deschide o nouă piață pentru dezvoltatori și fonduri de investiții imobiliare.
Segmentul căminelor private reprezintă în prezent doar 6% din oferta totală de cazare, iar circa 90% din spațiile private identificate sunt concentrate în București. Proiectele actuale au fost dezvoltate în principal de oameni de afaceri locali, fără prezența marilor fonduri internaționale specializate. Vlad Săftoiu, head of research la Cushman & Wakefield Echinox, estimează că, pe măsură ce puterea de cumpărare crește, fondurile străine vor începe probabil să construiască astfel de produse în România.
În Europa de Vest, cazarea pentru studenți este o clasă de active matură, cu tranzacții care au depășit 10 miliarde de euro în ultimele 12 luni. Piețele precum Marea Britanie, Franța, Olanda sau Spania au zeci sau sute de mii de astfel de spații care se tranzacționează regulat. În România, segmentul este încă la început, dar se estimează că în următorul deceniu va apărea o activitate similară, urmând logica de expansie de la Vest către Est.
Pentru studenți, căminele private oferă o alternativă între cazarea publică și piața chiriilor, care este semnificativ mai scumpă. În timp ce un loc într-un cămin public costă între 40 și 80 de euro pe lună, în căminele private prețurile pornesc de la puțin peste 100 de euro și pot ajunge la 300 de euro. Alternativa de închiriere a unui apartament în București poate costa între 250 și 1.000 de euro, în funcție de numărul de camere și zonă.
Investitorii analizează și posibilitatea de a reconverti clădiri de birouri care au un grad redus de ocupare în spații destinate studenților. Această strategie ar putea compensa lipsa terenurilor disponibile în zonele centrale ale orașelor, dacă noile locații sunt bine conectate la transportul public. Obiectivul principal rămâne creșterea ofertei de spații care să ofere condiții de locuire decente, adaptate nevoilor actuale ale studenților din marile orașe.
În contextul european, segmentul de cazare pentru studenți a înregistrat o creștere de peste 60% în ultimele luni, reflectând o cerere constantă. Această evoluție este susținută de maturizarea piețelor imobiliare și de tendința de diversificare către active de tip „living”. În România, procesul de modernizare a infrastructurii de cazare este susținut și prin programe guvernamentale sau europene destinate căminelor publice.