Proiectul minier de la Valea Rovinei, deținut de compania canadiană Euro Sun Mining, se află în așteptarea unei finanțări suplimentare de aproximativ 400 de milioane de dolari. Această sumă ar putea fi adăugată unei facilități financiare deja existente, care în prezent este de 200 de milioane de dolari. Proiectul este situat în județul Hunedoara și deține rezerve minerale de o importanță strategică majoră pentru regiune și pentru întreg continentul european.
Resursele estimate în acest zăcământ sunt extrem de semnificative, situându-l pe locul al doilea ca mărime în Europa. Conform datelor furnizate de Euro Sun, proiectul dispune de aproximativ 400 de milioane de tone de resurse. Din acestea, se estimează existența a circa 217 tone de aur, echivalente cu 7 milioane de uncii, și a aproximativ 635.000 de tone de cupru, reprezentând 1,4 miliarde de livre de metal.
În prezent, procesul de exploatare este blocat din cauza unor obstacole juridice, după ce Curtea de Apel Cluj a anulat definitiv avizul de mediu necesar. Compania Euro Sun Mining lucrează în acest moment la întocmirea unei noi documentații pentru a obține din nou această autorizație. Laurențiu Nistor, președintele Consiliului Județean Hunedoara, a indicat că întârzierile sunt cauzate de neconcordanțele existente între legislația națională și normele europene.
Dezvoltarea acestui proiect ar avea un impact economic major, generând noi locuri de muncă, achiziții locale și investiții în infrastructura din zonă. Pe termen lung, creșterea producției interne de cupru și aur ar putea reduce dependența de importurile externe și ar consolida capacitatea industrială a României. Totuși, multe proiecte miniere din regiune rămân în faza de pre-producție, ceea ce face ca termenele de finalizare să rămână incerte.
Proiectul de la Rovina este considerat de Comisia Europeană ca fiind de interes european, având un rol crucial în contextul noilor reglementări. În timp ce alte state, precum Cehia, au reușit să atragă investiții masive în resurse strategice, de exemplu prin sprijin de stat pentru zăcămintele de litiu, România se confruntă cu dificultăți legislative. Aceste obstacole afectează capacitatea de a exploata rapid resursele minerale de care continentul are nevoie.
Implementarea Legii UE privind materiile prime critice (CRMA), care a intrat în vigoare în 2024, pune presiune pe statele membre pentru securizarea aprovizionării. Actul normativ impune ca, până în anul 2030, 10% din materiile prime strategice să fie obținute prin extracție internă. De asemenea, legislația vizează ca 40% din acestea să fie prelucrate și 25% să fie provenite din procese de reciclare la nivelul Uniunii Europene.