Companiile din Europa Centrală și de Est se confruntă cu riscuri economice semnificative generate de gestionarea resurselor hidrice, conform unui raport lansat de WWF. Studiul, intitulat „Riscurile legate de apă și gradul de pregătire al companiilor din Europa Centrală și de Est”, evidențiază impactul negativ deja resimțit de sectorul de afaceri. Datele colectate între aprilie și iunie 2026 arată că 52% dintre companiile chestionate au înregistrat cel puțin un impact negativ semnificativ legat de apă în ultimii cinci ani.
Impactul resurselor hidrice s-a manifestat prin întreruperi ale activității operaționale și prin creșterea costurilor pentru întreprinderi. Perspectivele pentru viitor rămân îngrijorătoare, deoarece 58% dintre companii se așteaptă ca riscurile legate de apă să le afecteze afacerile într-un mod moderat sau semnificativ în următorii cinci ani. Seceta și deficitul de apă sunt identificate de 49% dintre participanți ca fiind principalele riscuri anticipate, urmate de inundații și precipitații extreme, care sunt vizate de 46% dintre respondenți.
Raportul relevă un decalaj major între expunerea la riscuri și nivelul de pregătire al companiilor din Bulgaria, Cehia, Ungaria, România, Slovacia și Ucraina. Deși 46% dintre firme au evaluat riscurile în cadrul propriilor operațiuni, doar 23% au extins această analiză la nivelul lanțurilor de aprovizionare. Mai mult, 53% dintre companii nu dețin o strategie dedicată pentru gestionarea apei, iar doar 7% din totalul respondenților se consideră foarte bine pregătite pentru a gestiona aceste riscuri de business.
Există o discrepanță vizibilă și în modul în care companiile analizează impactul asupra resurselor. În timp ce 48% au studiat impactul operațiunilor directe, doar 25% au analizat efectele la nivelul lanțurilor de aprovizionare. WWF subliniază că riscurile nu se opresc la poarta companiei, deoarece un furnisor afectat de stres hidric poate cauza întârzieri de producție sau penurii de aprovizionare. În prezent, 45% dintre companii estimează că cheltuielile lor legate de apă vor rămâne neschimbate în următorii trei ani.
Investițiile în gestionarea apei par să fie strâns legate de existența unei strategii clare. Printre companiile care au suferit deja efecte negative, 52% dintre cele care au o strategie dedicată intenționează să crească investițiile în acest domeniu în următorii cinci ani. Această cifră este semnificativ mai mare decât la companiile care nu au o astfel de strategie, unde doar 26% plănuiesc creșteri. Willibald Kaltenbrunner de la EY denkstatt Austria avertizează că costul așteptării poate fi mult mai mare decât cel al pregătirii.
Efectele deficitului de apă au fost demonstrate concret în anul 2026, când debitele reduse ale râurilor au afectat transportul de mărfuri și de pasageri în întreaga regiune. În aceeași perioadă, insuficiența apei pentru răcire a forțat centralele nucleare din Ungaria și România să reducă sau să oprească producția de energie electrică. Aceste evenimente au evidențiat modul în care lipsa apei poate genera efecte în lanț asupra întregii economii, afectând sectoare precum agricultura sau turismul.