Romgaz a prezentat în bugetul rectificat pentru anul 2026 proiecții care indică o schimbare majoră în structura veniturilor sale. Compania anticipează că activitatea de producție a îngrășămintelor chimice de la fosta platformă Azomureș va contribui cu 25% la totalul cifrelor de afaceri în anul 2028. Aceste date vor fi supuse votului acționarilor la data de 29 octombrie, oferind o imagine asupra strategiei de diversificare a companiei.
Planul de dezvoltare prevede o repornire etapizată a instalațiilor de producție ale sucursalei Azomureș, începând cu trimestrul II al anului 2027. În primul an de funcționare, segmentul de îngrășăminte ar trebui să reprezinte 13,9% din veniturile totale ale grupului. În același interval, ponderea gazelor ar fi de 70,8%, în timp ce energia electrică ar contribui cu 15,3% la cifra de afaceri.
Până în anul 2028, se estimează o evoluție semnificativă a mixului de venituri, prin care ponderea gazelor ar coborî la 62,3%. În același timp, contribuția energiei electrice ar ajunge la 12,6%, iar cea a îngrășămintelor ar crește până la 25%. Romgaz estimează venituri totale de 11.142 mil. lei în 2027 și de 12.679 mil. lei în 2028, conform documentelor de planificare.
Această creștere a veniturilor este însoțită de o majorare a cheltuielilor, care pentru anul 2027 sunt estimate cu o creștere de 77,8%. Ca urmare, profitul net ar putea scădea cu 40,4% în 2027, ajungând la 1.151 mil. lei, pentru a reveni ulterior la 1.272 mil. lei în 2028. Estimările includ și intrarea în funcțiune a centralei de la Iernut și finalizarea plafonării prețurilor în martie 2027.
Proiecțiile financiare pentru perioada 2027-2028 sunt marcate de o tranziție către o activitate industrială diversificată. Activitatea de îngrășăminte ar genera aproximativ 1.549 mil. lei în primul an de funcționare, urmat de 3.182 mil. lei în 2028. Documentul precizează însă că toți indicatorii economici stabiliți pentru acești doi ani sunt de natură orientativă, nereprezentând garanții financiare fixe.
Sectorul energetic românesc se confruntă cu o perioadă de tranziție, marcată de modificări ale regimului de prețuri și de investiții în infrastructură. Deciziile privind plafonarea prețurilor la energie și capacitatea de producție a centralelor precum cea de la Iernut influențează direct stabilitatea veniturilor marilor companii de stat. Aceste dinamici de piață determină companiile să își ajusteze bugetele pentru a gestiona volatilitatea costurilor de operare.