Francois Provost, șeful Renault, a solicitat Guvernului României intervenții pentru protejarea industriei auto locale în fața concurenței din China. Acesta propune o recalibrare a programului Rabla, astfel încât subvențiile să fie accesibile exclusiv vehiculelor care respectă criteriul „Made în EU”. Măsura este vizată pentru a proteja volumul de producție de la Mioveni, afectat de prezența mărcilor chinezești pe piața națională.
Conform declarațiilor sale, produsele din China ocupă deja aproximativ 10% din piață, exercitând o presiune directă asupra volumelor de producție ale fabricii din Pitești. Provost a subliniat faptul că utilizarea banilor publici români pentru a susține importurile din afara Europei este o problemă de politică economică. El a argumentat că aceste importuri nu generează locuri de muncă sau contribuții în țară, spre deosebire de producția locală.
Impactul asupra locurilor de muncă este un argument central în pledoaria sa, menționând cei 10.000 de angajați din Mioveni, împreună cu furnizorii și investițiile realizate în România. Șeful Renault a criticat faptul că sprijinul oferit prin programul Rabla este identic pentru mașinile produse local și pentru cele importate. El consideră că această echivalență nu aduce valoare cetățenilor europi, deoarece nu susține ecosistemul industrial existent.
Pe lângă aspectul subvențiilor, Francois Provost a semnalat și dificultățile cauzate de costul energiei, afirmând că prețul electricității în România este cel mai ridicat din întreaga Europă. El a sugerat că Guvernul trebuie să găsească modalități de a ajuta industria auto în acest context dificil. Deși tehnologia Renault este comparabilă sau superioară celei chinezești, costurile operaționale rămân un dezavantaj major pentru producătorii europeni.
Contextul energetic al României este marcat de prețuri ridicate, consecință a secetei care a afectat funcționarea centralei nucleare de la Cernavodă. Această centrală asigură aproximativ 20% din necesarul intern de energie. În plus, sectorul este influențat de închiderea centralelor pe cărbune și de investițiile limitate în tehnologiile de stocare a energiei prin baterii, factori care contribuie la presiunea asupra costurilor de producție.
În prezent, Uniunea Europeană aplică o taxă vamală generală de 10% pentru importurile din China, însă pentru mașinile electrice chinezești taxe de la 2024 au ajuns la nivelul de 35%. Din acest motiv, mulți producători chinezi au început să lanseze modele hibride pentru a beneficia de cota de taxare redusă. Această strategie este utilizată pentru a penetra piețele europene unde concurența este intensă.